Scandal pe reforma administrației prin OUG: Sindicatul angajaților din Guvern cere urmărirea penală a lui Ilie Bolojan și Cseke Attila și solicită Parlamentului să facă o anchetă

Sindicatul angajaților din aparatul de lucru al Guvernului acuză modul în care Executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat măsurile de reformă a administrației și cere urmărirea penală a premierului și a ministrului Dezvoltării.

„Dacă Guvernul afirmă că există pierderi bugetare „de ordinul miliardelor anual” din evaziune și neconformare, dar răspunsul normativ ales este adoptarea unei Ordonanțe de urgență cu efecte generale asupra populației și administrației, fără ca cetățenii să aibă acces la datele care susțin afirmația și fără o transparență reală a fundamentării (în special a calculelor, a rapoartelor și a evaluărilor de impact), atunci se ridică problema unei asimetrii inacceptabile de informație între autoritatea care invocă riscul și destinatarii normei”, susține Sindicatul angajaților din Guvern, într-o sesizare transmisă joi Parlamentului.

Sindicatul angajaților din aparatul de lucru al Guvernului a transmis joi în Parlament o sesizare în care solicită declanșarea procedurii parlamentare de cerere a urmăririi penale împotriva premierului Ilie Bolojan și a ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției, în legătură cu promovarea și adoptarea Ordonanței de urgență privind reforma administrației centrale și locale.

Sindicaliștii din Guvern acuză folosirea unei OUG pentru reforma administrației „în lipsa unei urgențe constituționale reale”

Constituția României prevede că Senatul și Camera Deputaților au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, spune Sindicatul.

Sindicaliștii acuză că ordonanța de urgență adoptată marți seara de Guvernul Bolojan și publicată miercuri, 25 februarie în Monitorul oficial, aduce modificări la Codul administrativ, prin măsuri de impact asupra organizării administrative, funcției publice și cheltuielilor de personal.

Aceștia spun că trebuie verificat parlamentar și penal „o posibilă folosire a procedurii OUG pentru a evita deliberarea parlamentară în lipsa unei urgențe constituționale reale”, „o posibilă simulare a dezbaterii publice (fără studii de impact) și „o posibilă restrângere a garanțiilor participative” ale organizațiilor și persoanelor interesate.

Sindicatul cere clarificări privind pierderile de miliarde invocate în OUG

Sindicatul subliniază că în preambulul ordonanței, Guvernul afirmă, cu valoare de fapt și nu doar de opinie politică, „amploarea fenomenelor de evaziune fiscală și neconformare la nivel local, inclusiv în domeniul construcțiilor neautorizate, al tranzacțiilor imobiliare și al sancțiunilor contravenționale neîncasate, care generează pierderi bugetare de ordinul miliardelor de lei anual și compromit finanțarea serviciilor publice și a investițiilor locale”.

Din această perspectivă, invocarea, ca justificare a urgenței, a unui fenomen descris în termeni de pierderi „de ordinul miliardelor anual” impune clarificarea unor aspecte factuale elementare:

• dacă Guvernul și ministerele de resort dețin rapoarte, analize și date concrete care indică infracțiuni ori rețele de evaziune fiscală la nivel local, atunci trebuie verificat dacă au fost formulate sesizări către organele de urmărire penală,
• dacă există dosare constituite, dacă există controale și măsuri operative sau dacă, dimpotrivă, afirmația este una generică, folosită ca instrument retoric de justificare a urgenței fără suport factual adecvat.

„În ambele ipoteze, se conturează un interes major de control parlamentar: fie pentru a verifica eventuale omisiuni instituționale grave în combaterea fenomenului descris, fie pentru a verifica dacă Guvernul a prezentat ca certitudine o teză nedovedită, cu rol de a induce o stare de alarmă publică și instituțională, în scopul promovării unei ordonanțe de urgență”, arată Sindicatul

„Mai mult, dacă Guvernul afirmă că există pierderi bugetare „de ordinul miliardelor anual” din evaziune și neconformare, dar răspunsul normativ ales este adoptarea unei ordonanțe de urgență cu efecte generale asupra populației și administrației, fără ca cetățenii să aibă acces la datele care susțin afirmația și fără o transparență reală a fundamentării (în special a calculelor, a rapoartelor și a evaluărilor de impact), atunci se ridică problema unei asimetrii inacceptabile de informație între autoritatea care invocă riscul și destinatarii normei”, afirmă Sindicatul.

Se cere anchetă parlamentară

În sesizarea către Parlament, sindicatul susține că „în raport cu gravitatea suspiciunilor, simpla înregistrare a petiției nu este suficientă. Art. 13 din Legea nr. 115/1999 impune o dezbatere bazată pe raportul unei comisii care efectuează o anchetă privind activitatea Guvernului ori a ministerului”.

În concret, Sindicatul solicită ca ancheta parlamentară să vizeze cel puțin:

1. circuitul integral al proiectului (toate versiunile, cu data și autorul fiecărei intervenții);
2. notele de fundamentare și studiile de impact efectiv existente la momentul avizării și adoptării;
3. toate avizele ministeriale și interministeriale, inclusiv cele cu observații/obiecții, plus dovada modului în care observațiile au fost soluționate;
4. documentele de transparență decizională cerute de Legea nr. 52/2003 (anunțuri, înscrieri, minută, recomandări, rapoarte de avizare, versiunea finală publicată, dovada respectării termenelor);
5. audierea inițiatorilor, experților și specialiștilor menționați de Legea nr. 52/2003, precum și a reprezentanților organizațiilor participante la dezbatere;
6. audierea miniștrilor avizatori și a persoanelor care au formulat observații în circuitul de avizare;
7. clarificarea rolului decizional al prim-ministrului și al ministrului Dezvoltării în menținerea, modificarea și promovarea formei finale a ordonanței.

Pe fond, Sindicatul mai cere ca, în urma anchetei și a dezbaterii parlamentare, dacă se constată existența indiciilor temeinice, să fie adoptată cererea de urmărire penală față de premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Reforma administrației, publicată oficial: Zeci de mii de posturi vor fi eliminate

Măsurile de reformă din administrația publică centrală și locală, adoptate marți seara prin ordonanță de urgență de guvernul condus de Ilie Bolojan, care vor duce la eliminarea a peste 45.600 de posturi din administrația locală, din care aproape 12.800 sunt ocupate, au fost publicate miercuri seară în Monitorul Oficial.

Ordonanța mai prevede scăderea sporului de doctorat, creșterea progresivă a vârstei de pensionare la militari, precum și schimbări la cumpărarea de imobile și mașini ori la amenzile de circulație.