De ce schimbarea doctrinei militare a Rusiei anunțată de Putin este doar o cacealma

Anunțul președintelui rus de a schimba doctrina militară și nucleară a Rusiei este menit să descurajeze partenerii străini să mai sprijine Ucraina. Dar, o escaladare din partea Rusiei împotriva unui stat NATO este puțin probabilă atât timp cât Moscova crede în sinceritatea angajamentului de apărare reciprocă al Alianței, scrie în Contributors.ro Andreas Umland, profesor asociat la Departamentul de Științe Politice a Academiei Kyiv-Mohyla (NaUKMA) și analist la Centrul de Studii din Europa de Est din Stockholm.

Într-o declarație din 25 septembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin a anunțat ceea ce pare a fi o schimbare semnificativă a doctrinei militare a Rusiei. El a spus că doctrina care va fi modificată în curând va propune ca atacul asupra Rusiei al unui stat non-nuclear cu participarea sau sprijinul unei puteri nucleare să se considere un atac comun. Mesajul lui Putin către factorii de decizie și alegătorii din Occident este simplu: dacă ajutați Ucraina din punct de vedere militar, v-am putea ataca.

Noutatea din ultimele amenințări ale liderului de la Kremlin

Președintele rus a explicat în continuare că noua doctrină „va stabili în mod clar condițiile pentru trecerea Rusiei la utilizarea armelor nucleare”. Putin a avertizat sumbru: „Vom lua în considerare o astfel de posibilitate de îndată ce vom primi informații de încredere despre o utilizare masivă a armelor de atac aerian sau spațial și despre trecerea acestora peste frontiera noastră de stat. Mă refer la aviație strategică și tactică, rachete de croazieră, drone, avioane hipersonice și altele”. Președintele Rusiei a precizat că viitoarele modificări înseamnă că Moscova „își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare în caz de agresiune împotriva Rusiei și Belarusului”.

Ceea ce este nou în amenințarea lui Putin în comparație cu cele anterioare nu este atât de mult franchețea sa, cât faptul că se referă la un viitor document oficial rusesc. În ciuda acestui fapt, ultimele anunțuri ale lui Putin nu schimbă poziția rusă în principiu. Modificările anunțate ale doctrinei militare ruse sunt, la fel ca numeroasele intimidări publice anterioare cu arme nucleare, o operațiune psihologică a Kremlinului.

Așa cum a mai făcut-o de mai multe ori, Moscova dorește să descurajeze susținătorii străini ai Ucrainei de la continuarea și extinderea ajutorului lor. Schimbarea propusă acum în doctrina militară este o altă încercare de a limita ajutorul occidental pentru Ucraina. Declarația lui Putin ar trebui privită în context. Documentele oficiale rusești – legi, doctrine, tratate sau alte texte guvernamentale – au o semnificație redusă într-o țară fără stat de drept și cu un despotism de stat generalizat. Ca și în afacerile interne, Kremlinul ia decizii bazate mai degrabă pe preferințe politice decât pe acte juridice, care pot fi adaptate sau modificate ad hoc în orice moment.

Amenințările lui Putin fac parte dintr-un mare joc internațional de public relation

Noile anunțuri ale lui Putin, ca și alte amenințări din partea sa și a anturajului său sunt legate de dezbaterile strategice actuale din Occident. O discuție importantă se concentrează pe întrebarea dacă Ucraina ar trebui să fie echipată cu rachete mai multe și mai bune, inclusiv cu racheta de croazieră germană „Taurus”, extrem de eficientă. O altă dezbatere se referă la întrebarea dacă Ucraina ar trebui să fie autorizată să desfășoare arme occidentale cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei. Kremlinul pare să fie îngrijorat în special de această ultimă chestiune, și anume desfășurarea de rachete occidentale pe teritoriul Rusiei.

Aceste chestiuni trebuie privite în contextul lor istoric actual: Ucraina atacă de mai bine de doi ani obiective militare rusești în teritoriile ucrainene ocupate din Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Kherson – folosind, printre altele, arme occidentale. În urma anexărilor ilegale, dar oficiale, ale Rusiei în 2014 și 2022, aceste cinci regiuni sunt teritorii rusești în temeiul constituției modificate a Rusiei – și nu doar „republici populare”.

Recent, Ucraina a atacat masiv și numeroase obiective militare și industriale de pe teritoriul legitim al Rusiei. Cel puțin o dronă a zburat chiar în Kremlin. Unele dintre aceste atacuri ucrainene au avut rezultate impresionante, distrugând, de exemplu, mari depozite de muniție în interiorul Rusiei.

Doctrina militară rusă existentă permite deja Moscovei să utilizeze arme nucleare ca răspuns la atacuri străine efectuate numai cu arme convenționale. Atacurile masive cu drone ale Ucrainei și incursiunea forțelor terestre ucrainene pe teritoriul rusesc legitim și nelegitim începând cu 2022 ar putea fi interpretate de Kremlin ca permițând Moscovei să riposteze cu arme de distrugere în masă. Din 2010, doctrina militară rusă permite acest lucru în caz de „agresiune împotriva Rusiei cu utilizarea de arme convenționale dacă existența statului este amenințată”. Această caracteristică specială a doctrinei nucleare ruse, care autorizează utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacurile cu arme convenționale, a fost reafirmată în „Fundamentele politicii de stat a Federației Ruse în domeniul descurajării nucleare” din 2020, care a fost confirmată prin Decretul prezidențial rus nr. 355.

Din 2014, Putin&Co. și-au exprimat în mod repetat dorința de a utiliza arme nucleare pentru a răspunde cu arme convenționale rezistenței armate a ucrainenilor, susținuți de Occident, împotriva expansiunii teritoriale a Rusiei în Ucraina. Expresia „însăși existența statului rus” ar putea fi interpretată ca însemnând inviolabilitatea frontierelor sale, securitatea spațiului său aerian etc. – inclusiv teritoriile ucrainene anexate, pe care Moscova le consideră acum parte a Rusiei. Nu este de mirare că politicienii și propagandiștii ruși lansează lunar amenințări nucleare împotriva diferitelor țări începând din 2022.

Un război psihologic necruțător

Cu toate acestea, nicio armă nucleară nu a fost folosită – nici în Ucraina, nici în altă parte. Acest lucru se datorează faptului că anunțurile verbale sau scrise ale Rusiei privind utilizarea armelor nucleare nu sunt o previziune a acțiunilor reale. Ele fac parte dintr-un război psihologic necruțător pentru a submina autoapărarea Ucrainei. Anunțul recent al lui Putin cu privire la schimbările din doctrina militară rusă face parte din acest mare joc internațional de PR.

O decizie a Rusiei de a utiliza arme nucleare ar fi ghidată mai puțin de documente oficiale, cât de o politica puterii. Dacă Kremlinul crede că utilizarea armelor de distrugere în masă îi va consolida puterea, o va face. O astfel de acțiune ar fi putut avea loc mai devreme și ar putea avea loc în viitor, indiferent de formularea exactă a frazelor relevante din acest sau alt text oficial rusesc. Kremlinul va acționa într-o direcție sau alta din motive de oportunitate politică mai degrabă decât de legalitate oficială, din considerente strategice mai degrabă decât din obligații doctrinare.

Aceasta înseamnă, în primul rând, că o escaladare din partea Rusiei împotriva unui stat NATO este puțin probabilă atâta timp cât Moscova crede în sinceritatea angajamentului de apărare reciprocă al Alianței. În al doilea rând, aceasta înseamnă că statele occidentale și alte state interesate de prevenirea utilizării de către Rusia a armelor de distrugere în masă în Ucraina ar trebui să se asigure că Kremlinul nu va crede că poate scăpa nepedepsit. Toate guvernele din lume care sunt interesate de prevenirea unei escaladări nucleare în Europa de Est ar trebui, prin urmare, să adopte o poziție publică.

Acestea trebuie să arate clar Kremlinului că o nouă escaladare a atacului deja genocidar al Moscovei asupra națiunii ucrainene va avea consecințe grave pentru Rusia și conducerea sa. Putin amenință din nou omenirea că Moscova va recurge la arme nucleare dacă vreo țară se opune războiului convențional de expansiune și anihilare dus de Rusia. Orice om matur care nu e de acord cu o astfel de logică și dorește să împiedice realizarea unui astfel de scenariu ar trebui să-i spună Kremlinului clar și fără echivoc: „Nu!” – Citește întregul articol pe Contributors.ro