Skip to content
Nicușor Dan, conferință de presă la Ambasada României de la Chișinău Foto: captură Youtube

Cazul Pahonțu. Scrisoarea jurnaliștilor din Alianța „A Patra Putere” către președintele Dan: „Presa nu vă cere să-i dați crezare, ci să judecați dovezile”

Alianţa „A Patra Putere”, care reprezintă drepturile profesioniştilor care practică jurnalismul în interesul public, a transmis sâmbătă o scrisoare deschisă către preşedintele Nicuşor Dan, în contextul scandalului legat de şeful SPP, Lucian Pahonţu, în care arată că diferenţa dintre „nu văd scandalul” şi „am citit şi cred că greşiţi” este diferenţa dintre un preşedinte care se ascunde şi unul care conduce, informează News.ro.

„Diferenţa dintre „nu văd scandalul” şi „am citit şi cred că greşiţi” e diferenţa dintre un preşedinte care se ascunde şi unul care conduce”, scrie Alianţa în scrisoarea deschisă către şeful statului.

„Ați ales să respingeți investigația, fără să contestați vreun fapt”

„Pe 26 august, Recorder a dezvăluit, într-o investigaţie bazată pe documente din Dosarul Revoluţiei, că generalul Lucian Pahonţu, şeful SPP, serviciul care asigură paza dvs., a făcut parte din Trupele de Securitate ale lui Nicolae Ceauşescu şi s-a aflat, în noaptea de 21 decembrie 1989, în dispozitivul militar de la baricada Intercontinental. E locul unde 48 de oameni au fost ucişi în acea noapte. Aţi ales să respingeţi investigaţia în faţa publicului, în conferinţă de presă, fără să contestaţi vreun fapt din ea”, arată Alianţa în document.

Potrivit Alianţei, „scandalul e că un ofiţer fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, la UM 0305 de la Băneasa, subordonate Direcţiei de Securitate a Statului, a fost la baricada Intercontinental în noaptea în care au murit 48 de oameni. Şi astăzi conduce paza preşedinţiei”.

Investigaţia jurnalistică în care nu aţi găsit dovezi despre participarea sa la acele evenimente conţine declaraţia lui Lucian Pahonţu însuşi din Dosarul Revoluţiei, coroborată cu mărturiile a trei ofiţeri din acelaşi dispozitiv militar aflat, în noaptea de 21 decembrie 1989, la baricada de la Intercontinental. Am simţit nevoia să recapitulăm. Nu aţi contestat niciun document, nicio mărturie şi niciun fapt din material. Aţi contestat doar titlul, care e susţinut de multiplele probe publicate. Nu titlul e problema. Documentele şi mărturiile sunt. Aveţi datoria morală să explicaţi cetăţenilor ce motive aveţi să consideraţi neconcludente documentele din Dosarul Revoluţiei şi Dosarul Mineriadei, citate de investigaţia Recorder despre generalul Pahonţu. Cu atât mai mult cu cât o altă investigaţie Snoop dovedeşte că generalul Pahonţu nu a depus niciodată declaraţia pe proprie răspundere prin care să-şi asume că nu a fost lucrător sau colaborator al Securităţii, o condiţie obligatorie pentru cercetarea din oficiu CNSAS”, menţionează semnatarii scrisorii.

Diferența dintre un președinte care se ascunde și unul care conduce

În scrisoare se menţionează că, în cazul dezvăluirilor jurnalistei Emilia Şercan despre plagiatul din teza de doctorat a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, Nicuşor Dan a declarat că sunt „bătălii mai importante” în care doreşte să se implice.

„Aţi pus plagiatul pe seama unei „obişnuinţe” a anilor ’90-2000. În cazul investigaţiei Să fie lumină despre cum procuroarea Cristina Chiriac a ţinut la sertar, în 2017, probe foto-video din dosarul abuzurilor sexuale de la Episcopia Huşilor, aţi declarat, după ce aţi numit-o procuror general, că „nu a ascuns nimic”. Că imaginile nu conţineau minori sau abuz. Deşi ancheta redeschisă în urma dezvăluirilor jurnalistice a dus la condamnarea fostului episcop la 8 ani de închisoare”, mai spune Alianţa.

„Domnule preşedinte, Presa nu vă cere să-i daţi crezare. Vă cere să judecaţi dovezile. Să le judecaţi cu atenţia cuvenită, din rolul de garant al respectării Constituţiei, pentru care aţi fost votat şi ales. Diferenţa dintre „nu văd scandalul” şi „am citit şi cred că greşiţi” e diferenţa dintre un preşedinte care se ascunde şi unul care conduce. Sunteţi şeful unui stat membru al Uniunii Europene. Aici, presa nu este un actor exterior democraţiei, pe care puterea îl consultă sau îl ignoră după cum crede de cuviinţă. Este o parte a jocului democratic. Este mecanismul prin care puterea e chestionată, în numele interesului public”, spun semnatarii.

„Când şeful statului respinge sistematic, fără argumente de fond, materiale de presă care îl incomodează, nu apără instituţia prezidenţială de o criză. Vulnerabilizează chiar mecanismul care face democraţia funcţională”, se mai arată în scrisoarea deschisă trimisă şefului statului.

Reacția lui Nicușor Dan la dezvăluirile Recorder

Jurnaliştii de la Recorder susţin, în urma unei anchete bazate pe documente şi mărturii, că şeful SPP Lucian Pahonţu, care ocupă această funcţie de peste două decenii, a făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 şi a fost implicat şi în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piaţa Universităţii.

Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat joi că şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Lucian Pahonţu, nu este în situaţia unei persoane care a participat la acţiuni represive la Revoluţia din 1989 sau la mineriadele din anii 1990.

„Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care e scandalul„, a spus Nicuşor Dan.

De asemenea, preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), condus de generalul Lucian Pahonţu, nu este un serviciu secret.

Ieşirea preşedintelui Nicuşor Dan care l-a disculpat pe şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), generalul Lucian Pahonţu, după dezvăluirile din presă potrivit cărora acesta a făcut parte din aparatul de represiune al fostului regim comunist, a provocat reacţii critice din partea unor persoane publice care l-au susţinut pe Nicuşor Dan.

Actriţa Oana Pellea îi transmite preşedintelui că „o ţară nu se conduce după «simţuri»”, în timp ce actorul Tudor Chirilă consideră că, prin atitudinea sa, Nicuşor Dan „a dat o nouă probă de ticăloşie”, Chirilă mărturisind că nu credea că şeful statului „poate ajunge atât de jos”.