VIDEO De la Chișinău, vizibil crispat, Nicușor Dan l-a apărat pe generalul Pahonțu: nu a participat la reprimarea de la Revoluție și nu e nicio problemă că nu a depus 18 ani declarație pe proprie răspundere

• Nicușor Dan a spus că în investigația Recorder el a văzut un titlu care l-a îngrijorat, dar că acea afirmație nu a fost confirmată de conținutul articolului.
• În privința celorlalte dezvăluiri, făcute de Snoop, președintele a fost întrebat explicit de către Ziarul de Gardă din Chișinău dacă i se pare normal că Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. Nicușor Dan a spus că CSAT a făcut o verificare în privința generalului cu mulți ani în urmă.
• În România, verificările nu le face CSAT. Conform legii, le face CNSAS. Iar CNSAS a comunicat oficial la cererea Snoop că Pahonțu nu și-a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere. Și că verificarea durează de 18 ani și nu a fost încheiată.

Președintele Nicușor Dan a susținut, joi seara târziu, o conferință de presă la Chișinău, după ce a participat la reuniunea trilaterală de mai devreme cu Maia Sandu și cu Volodimir Zelenski, desfășurată cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova.

Șeful statului a făcut primele declarații după izbucnirea scandalului legat de implicarea generalului Lucian Pahonțu în reprimarea evenimentelor de la Revoluție și Mineriadă. Întrebat dacă l-a evaluat pe generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, așa cum a promis la începutul mandatului, președintele a spus că l-a evaluat „cu propriile mele simțuri”. S-a referit la interacțiunea cu ofițerii Serviciului de Protecție și Pază, care îi asigură securitatea personală, ca președinte.

Șeful statului a fost întrebat și despre investigația Snoop, care a arătat că șeful SPP nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că a făcut poliție politică.

„SPP-ul nu este un serviciu secret, este un serviciu de pază (…) domnul Pahonțu, conform legii din România, când a fost numit la propunerea președintelui de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, acum 21 de ani, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a făcut o verificare, inclusiv la CNSAS, cu privire la ar fi făcut sau nu poliție politică”.

„Am citit un articol și nu am găsit nimic”

Apoi, șeful statului a revenit la acuzația din investigația Recorder, aceea că Pahonțu a fost în dispozitivul de represiune. „Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta”, a declarat Nicușor Dan.

Întâlnirea trilaterală din capitala Republicii Moldova s-a desfășurat după ce Nicușor Dan și Maia Sandu au participat la o parada militară care a avut loc în Piața Adunării Naționale din Chișinău. Zelenski nu a fost prezent la acel eveniment. Pe 27 august, Republica Moldova celebrează 35 de ani de la proclamarea Independenței, evenimentele organizate în acest an fiind derulate sub genericul „Independența ne unește”. 

Principalele declarații ale președintelui Dan:

• Am avut discuții bilaterale azi cu doamna Maia Sandu. Am discutat proiecte comune, concrete, precum transportul, energia, tranzitul la vamă.
• Am vizitat Cahul, oraș cu care avem proiecte culturale.
• Cu președintele Zelenski am discutat despre școlile românești. Am reconfirmat poziția Ucrainei față de minoritatea românească. Am primit asigurări că școlile românești nu vor avea de suferit în urma reformei ucrainene din toamna anului viitor.
• În această seară am avut un eveniment în apele teritoriale românești. O navă a fost lovită. Din fericire membrii echipajului au fost salvați. Garda de Coastă a intervenit prompt, nimeni nu a fost rănit.

Întrebări și răspunsuri:

-Ați discutat cu Zelenski despre atacurile lor asupra portului Novorosiisk, unde trece petrol kazah?
-Am discutat înainte. Ce am discutat azi a fost ca aceste discuții să fie mai rapide. Repet, de câte ori a fost nevoie, Ucraina a primit mesajele noastre și a acționat rapid

–Când veți desemna un nou premier?
-Acum conștientizăm toți că ar fi fost bine ca varianta Tomac să treacă. După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare, și ar fi fost tare nefericit ca știrile să fie că al treilea guvern nu a fost investit. Acesta e motivul pentru care în iulie și august nu am făcut o desemnare. La 1 septembrie vom avea o nouă consultare, formală sau informală

-Când veți numi șefi la servicii, pe fondul scandalului Pahonțu?
– În primul rând, SPP nu e serviciu secret. Cum ambasadorii, dacă nu apărea criza politica, care ne-a luat tuturor mare parte din energie, schimbarea s-ar fi produs în vară. Acum o să ne consultăm cu ei, să vedem cum e mai bine. SRI nu are șef și aici e o discuție pe care să o avem cu partidele. Am considerat că nu e util să suprapun subiectul peste formarea guvernului.

-Ce ce puteți spune despre viitorul guvern?
-În acest moment, nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Este mult mai probabil un guvern cu miniștri politici. 

-Cine este vinovat pentru eșecul legii salarizării?
-Noi am fost mediatorii. Când ne-am implicat ca mediatori, lucrurile erau foarte puțin dezvoltate tehnic. Inclusiv acum două săptămâni a fost o discuție între sindicate și ministere, unii vorbeau de 3 miliarde, alții de 4 miliarde. Munca asta făcută în sute de ore de discuții trebuia făcută înainte.

-Criza energiei – a fost bine gestionată?
-Am discutat mult cu premierul pe subiectul acesta. Cauzele sunt cu mult timp înainte. De ce nu am terminat centralele pe gaz, de ce nu am dragat Dunărea, de ce nu am investit în baterii… Toate țin de o strategie cu mai mulți vinovați. A fost un pericol de decuplare a unor consumatori industriali, nu unul pentru consumatorii casnici.

-Cum cooperează Republica Moldova cu România în cazul dronelor?
-Acum există un protocol prin care România și Republica Moldova schimbă date permanent. În ce privește capacitatea de a le doborî, nici o țară nu are capacitatea de a acoperi tot teritoriul, deci încearcă să optimizeze. Dar este un fenomen relativ recent și până acum sunt progrese mari.

–Veți convoca CSAT și veți solicita solicita schimbarea dlui Pahonțu.
-Este o ședință CSAT pe 7 septembrie. Nu are legătură cu acest caz. Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria România. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație.

–Ați spus la începutul mandatului dumneavoastră că veți face evaluarea domnului Pahonțu. Ați făcut-o?
-O evaluare a SPP am făcut-o cu propriile simțuri. Pare că funcționează, un serviciu profesionist. Și reacțiile serviciilor externe cu care tangențial m-am intersectat sunt în aceeași direcție. O evaluare managerială nu am făcut special pentru domnul Pahonțu, deoarece sunt multe multe alte restanțe mult mai importante. Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu e justificat de conținut. Nu știu care e scandalul.

–Ce informații aveți despre o escaladare a situației de către Rusia?
-Există această discuție începută acum trei, patru luni la nivel de lideri, în diverse formate. Nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații. Într-o logică geopolitică există această ipoteză a escaladării din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.

-Potrivit unei investigații Snoop, Lucian Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că a făcut poliție politică. Acceptați un șef de serviciu secret în România are îngreunează aplicarea legii în ceea ce-l privește??
-Repet, SPP nu e un serviciu secret, e un serviciu de pază. Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică. Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta.

-Ați zis că nu există dovezi că dl. Pahonțu ar fi participat la acțiuni de reprimare a manifestanților de la Mineriadă și de la Revoluție. Veți pune la dispoziție publicului documente care să confirme această afirmație?
-Păi, nu. Este un drept, se numește nu poți face proba negativă. Trebuie să faci o probă pozitivă. Eu nu pot să dovedesc, nu știu, că n-am fost ieri la Cahul, trebuie să dovedească cineva că am fost la Cahul.

Nicio reacție până joi seară despre dezvăluirile legate de Pahonțu

Șeful statului nu avusese nicio reacție oficială până joi seară, la mai bine de o zi de la publicarea investigației Recorder și a dezvăluirilor Snoop despre șeful SPP, Lucian Pahonțu.

Potrivit informațiilor HotNews din surse la curent cu programul președintelui, Nicușor Dan intenționa să răspundă, în conferința de la Chișinău, la întrebări pe toate temele.

Ultima lui conferință de presă a fost pe data de 16 iulie, când șeful statului a participat la expoziția „SUA-România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație”, iar apoi a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Investigațiile Recorder și Snoop

Potrivit unei investigații publicate miercuri de Recorder, Lucian Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității, conform Recorder. 

În Dosarul Revoluției, Pahonțu a susținut că nu a avut niciun contact cu manifestanții care demonstrau împotriva regimului Ceaușescu.

Atât fostul președinte Traian Băsescu, cât și fostul premier Ludovic Orban au declarat în interviuri separate pentru HotNews că, în opinia lor, Lucian Pahonțu trebuie schimbat de la conducerea SPP după materialul Recorder.

Pahonțu nu a depus niciodată declarația privind colaborarea cu Securitatea

De asemenea, site-ul de investigații Snoop a descoperit cum au subminat Lucian Pahonțu și SPP procesul legal, astfel ca timp de 18 de ani generalul să nu primească din partea CNSAS nicio decizie, albă sau neagră, privind calitatea de lucrător al Securității.

Verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a început „cu prioritate”, în 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării.

CNSAS poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, impusă de lege, a argumentat Consiliul. 

Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității.

Declarațiile șefilor de servicii și ale adjuncților lor trebuie depuse la „șeful instituției din care fac parte”, conform legii. Adică generalul Lucian Pahonțu trebuia să depună declarația la directorul SPP Lucian Pahonțu, în 30 de zile de la numirea în funcție, spune legea. 

Deși lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, aceasta a început la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, pentru că presupune verificări în arhivele altor instituții, care nu trimit mereu informațiile, a descoperit site-ul de investigații Snoop. 

Iar legea nu spune ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni și nici nu le precizează. 

Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005.

Pahonțu, la masă cu Nicușor Dan

În prima conferință de presă de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan a fost întrebat de reporterul HotNews dacă apreciază că „a deține 20 de ani funcția de șef de serviciu secret este eficient în privința standardului democratic al funcționării serviciilor secrete?”.

Șeful statului a răspuns că „evaluează”.

Lucian Pahonțu a apărut recent într-o fotografie stând la masă cu președintele Nicușor Dan, Rareș Bogdan, europarlamentarul liberal anti-Bolojan, Eugen Tomac și Victor Negrescu (PSD). Fotografia a fost surprinsă în perioada negocierilor pentru un nou guvern, după ce cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR.