Șeful bancherilor, despre proiectul ca băncile să oprească tranzacțiile clienților dacă cheltuie peste 10% din salariu la păcănele: „Se vrea un Big Brother online? Ăsta e răspunsul la grijile noastre?”

„Băncile sunt obligate printr-o inițiativă legislativă să monitorizăm și să nu permitem plăți la păcănele mai mari de 10% din salariu. Deci, un Big Brother online. Ăsta e răspunsul la grijile pe care le avem astăzi? Încă un cost suplimentar pentru o industrie care nu se află deloc, așa cum se spune, în topul profitabilității”, a spus joi Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor la conferința „Anul Financiar 2025” organizată de Finmedia.

Dănescu spune că problemele României sunt altele și sunt mult mai mari. Și că discutăm prea mult de lucruri mărunte și nu mai observăm lucrurile mari care ne pun ștampile și care trebuie să ne îngrijoreze.

„Am trecut din perspectiva nivelului de democrație în zona hibrid. Agențiile de rating au schimbat perspectiva României de la „stabil” la „negativ”. Nu e o deteriorare a ratingului, dar e un semnal că trebuie să ne schimbăm comportamentul. Sigur că e foarte greu, pentru că ar fi un punct de inflexiune, ceea ce e foarte greu și nici nu avem experiența asta”, spune Dănescu.

El a vorbit la conferință despre gradul scăzut al intermedierii financiare– printre cele mai mici din UE și care ar trebui ridicat la nivelul mediei europene dar și despre paradoxul economic românesc: deși 30% dintre români sunt la limita excluziunii sociale, între 50 și 80% din tranzacțiile imobiliare se fac cu bani cash, ceea ce arată nivelul ridicat al evaziunii fiscale.

Există libertatea economică și libertate politică. Dacă ele nu sunt echilibrate și dacă economia nu înseamnă nimic pentru politica României, atunci avem o problemă pe termen mediu și lung

„Dacă te uiți la volumul anual al tuturor tranzacțiilor din construcții, din piața imobiliară în general, te aștepți ca la nivelul nostru de trai, la faptul că 30% din populația României este la nivelul de excluziune socială, te aștepți ca puțină lume să aibă bani să cumpere o casă altfel decât prin credit. Dar când afli că între 50 și 80% din totalul tranzacțiilor se fac cu bani cash, nici nu mai știi ce să mai zici. Dublez cu toată convingerea ce a spus Gabi Biriș că ne putem face mai mult rău din interior decât din afară”, a mai spus directorul executiv al ARB.

Dănescu consideră că în dinamica României, enorm de mult i se datorează populismului. „Cât din lipsa noastră de eficiență economică se datorează populismului sau factorului politic neorientat spre economie? Există libertatea economică și libertate politică. Libertatea economică aproape că nu se vede. Libertatea politică este foarte mare. Dacă ele nu sunt echilibrate și dacă economia nu înseamnă nimic pentru politica României, atunci avem o problemă pe termen mediu și lung”, spune bancherul.

El a mai adăugat că stă foarte mult în Parlament pentru a apăra instituția de legi care o defavorizează. „ Am o prezență medie în Parlamentul României cam de 30 de ori pe an. Au fost ani în care am fost și de 60 de ori. Cam cu asta ne ocupăm când vrem să dezvoltăm economia. Mergem să fim defensivi și să ne apărăm de o legislație împotriva industriei”.

Dănescu s-a referit apoi și la mitul profiturilor „nesimțite” ale sistemului bancar. „Suntem pe locul 24 din 24 după return on asset (rentabilitatea activelor, care se calculează împărțind venitul net la activele totale) și suntem pe locul al nouălea după return on equity (rentabilitatea capitalurilor proprii, care se calculează împărțind venitul net la capitalurile proprii ale acționarilor săi).

Pe scurt, avem niște active care-s pe locul întâi în România în sumă absolută. Avem capitalul care e pe locul 5, circa 13 miliarde de euro. Și mai avem profitul care e pe locul 7 ca sumă absolută. Adică, eforturile sunt mai mari decât efectele. Dar dacă se spune că industria bancară are un profit nesimțit, înseamnă că în celelalte industrii e un profit gigantesc, spune directorul ARB.

USR a înaintat recent un proiect de lege care instituie o limită maximă pentru plățile lunare efectuate către operatorii de jocuri de noroc, echivalentul a cel mult 10% din veniturile unui jucător.

Responsabilitatea respectării limitei de cheltuieli aparține, după caz, operatorilor (care vor avea obligația să raporteze către ANAF, în timp real, sumele cheltuite de fiecare jucător), instituțiilor bancare (pentru jocurile de noroc online) și ANAF.

„Vedem că ONJN este ori prea incapabil, ori complice la dramele produse de jocurile de noroc. Soluția clară și fermă este limitarea sumei pe care dependenții de jocuri de noroc o pot juca. În România, sumele jucate la păcănele sunt peste bugetul alocat Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe sau Ministerului Digitalizării și aproape cât sumele alocate Ministerului Mediului sau Ministerului Justiției. Este evident că, la asemenea sume, lupta este inegală și cetățeanul de rând, pus în fața unui asemenea colos, nu are nicio șansă. Avem aproape 1 milion de jucători activi, mulți dintre ei în pericol să devină noi drame și știri la tv”, precizează deputatul USR Adrian Giurgiu.