Legea privind plata pensiilor private este neconstituțională. Care sunt argumentele CCR și reacția Guvernului / Ce urmează

Curtea Constituțională a admis sesizările depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și de AUR pe Legea privind plata pensiilor private. CCR a decis că este neconstituțional un singur articol, cel care exceptează bolnavii de cancer de la interdicția de a scoate mai mult de 30% din banii din pensiile private, după decizia de pensionare.

• Actul normativ invalidat de CCR prevede că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani. Aceste articole din lege au fost declarate constituționale.

• Legea se întoarce în Parlament pentru a fi modificată, mai exact pentru a elimina amendamentul care privește bolnavii de cancer.

Reacția Guvernului: Articolul declarat neconstituțional a fost introdus de Senat, nu de Guvern

După decizia luată de CCR, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis că forma propusă de Guvern a fost validată de CCR. Guvernul precizează că nu Executivul a introdus articolul declarat neconstituțional de CCR, ci Senatul.

„Singura prevedere neconstituțională, potrivit comunicatului CCR, a fost introdusă printr-un amendament în Comisia de buget finanțe a Senatului”, precizează Guvernul.

Amendamentul la care face trimitere Guvernul a fost introdus de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, în 23 septembrie, și aprobat de Senat.

Cum motivează Curtea Constituțională

CCR spune că a fost declarat neconstituțional articolul 55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice. În cazul acestora, legea prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică.

Prevederea „încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”, susține CCR.

Celelalte articole semnalate ca fiind neconstituționale de către ICCJ și AUR au trecut de CCR, care argumentează:

• „Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii”;
• Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. 
• Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.
• În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție”.

Surse din rândul judecătorilor Curții Constituționale declarau anterior pentru HotNews că motivul respingerii legii este articolul legat de bolnavii de cancer: „Prin excepție (…) bolnavul cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică”.

Ce urmează acum

Daniel Fenechiu, membru al comisiei juridice de la Senat și liderul senatorilor PNL explică ce se va întâmpla mai departe. El spune că legea va fi cu siguranță modificată prevederea declarată neconstituțională. 

„Va fi o prioritate, se întoarce în parlament, și o să adaptăm textul”, a spus senatorul PNL. 

Întrebat dacă articolul ar trebui să fie modificat astfel încât să includă toți oamenii care suferă de boli cronice, nu doar cei care au cancer, Fenechiu a spus că pensiile private trebuie să asigure venituri pentru toți cei care au contribuit. 

„În momentul în care permiți celor care au contribuit să-și retragă, la momentul pensiunării, sumele de bani de acolo, generează o problemă a întregului sistem”, a adăugat Daniel Fenechiu. 

El spune și că a fost aleasă varianta ca doar bolnavii de cancer să beneficieze de această facilitate pentru că au o durată mai scurtă de viață, „nu știu dacă e bine, nu știu dacă e rău”. 

„Dacă ne gândim la faptul că foarte mulți mor din cauza bolilor cardiovasculare, care au o rată de mortalitate mai mare decât bolile oncologice, atunci am putea spune că ar putea fi inclus și cei care suferă de boli cardiovasculare”, subliniază Fenechiu. 

În final, senatorul PNL spune că dacă nu va exista o reglementare „extrem de fermă și ușor restrictivă”, probabil ca 90% din cei care se pensionează vor veni cu adeverințe ca să își poată retrage toți banii din fondul de pensie privată. 

Decizia CCR, amânată de două ori

Anterior, magistrații au amânat de două ori pronunțarea pe aceste obiecții de neconstituționalitate, atât pe 5 noiembrie, cât și pe 12 noiembrie.

Pe 8 octombrie, legea pensiilor private, care stabilește cum vor putea fi retrași banii din Pilonul II și III, trecuse de votul final al Parlamentului. La vot, în plenul Camerei Deputaților, POT s-a abţinut să voteze proiectul de lege, iar parlamentarii AUR au votat „împotrivă”.

Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament și prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II, pilonul obligatoriu administrat privat, vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul eșalonat pe opt ani și, prin excepție, bolnavii cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.

Atât AUR, cât și judecătorii Instanței supreme au sesizat CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private.

Cum argumentează ICCJ sesizarea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat CCR referitor la Legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

ICCJ a arătat că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar şi în ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”. 

Magistraţii au susţinut că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii. 

Magistraţii au argumentat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale. 

De asemenea, ICCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite. 

Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale. 

AUR: O încălcare vădită atât a încrederii românilor

La rândul său, AUR a sesizat CCR în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, considerând că „prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III!”.

În opinia reprezentanţilor AUR, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi, dar principalul câştigător este statul român care „a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”.

AUR consideră că sistemul de pensii a funcţionat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-şi asigura o pensionare liniştită.

„Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îţi transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, a argumentat AUR.