Sibianca ce a retrocedat Brukenthalul

Ingrid Zaarour are 30 de ani si este presedintele Autoritatii pentru Restituirea Proprietatilor. Sub semnatura ei a fost retrocedat Muzeul Brukenthal, fapt pentru care a fost data in judecata de un grup de sibieni, condusi de secretarul organizatiei locale a PSD. Bunicii lui Ingrid Zaarour erau din Tichindeal.

Acum, mai vine la Sibiu doar in concedii. Pe partea profesionala, Ingrid Zaarour promite o lege de protectie a celor dati afara din casele retrocedate.

Reporter: A fost grea decizia retrocedarii Brukenthalului?

Ingrid Zaarour: Pana am avut toate actele si cartea funciara si traducerile, va dati seama – orice decizie, pana o iei, este foarte grea. Iar aceasta are in spate foarte multe documente.

Rep.: Cu alte cuvinte, o sibianca ce retrocedeaza Muzeul Brukenthal?

I.Z: Sunt de langa Sibiu, de la Tichideal. Ma rog, din judetul Sibiu. Mi-am petrecut vacantele acolo. Chiar ce parere aveti de retrocedarea Brukenthalului?

Rep.: Eu va intreb pe dumneavoastra de acest lucru.

I.Z: Din punctul meu este foarte binevenita aceasta retrocedare. Pentru ca, va dati seama, muzeul o sa ramana muzeu. O sa fie, poate, mai bine conservat, iar in 2007, cand Sibiul o sa fie Capitala Culturala Europeana o sa atraga tot mai multi turisti, speram. Este un beneficiu adus tarii.

Stim cu totii ca va fi administrat si de Biserica Evanghelica in comun cu statul roman.

„Sunt un monstru, in Sibiu?”

Rep.: Nu ati intampinat nici o opozitie in luarea acestei decizii?

I.Z: Stiu ca am primit adrese din partea domnului deputat Cindrea, prin care s-a opus retrocedarii a cerut anularea acelei decizii. Acte de presiune nu s-au facut, insa. Sunt un monstru, in Sibiu?

Rep.: Nu cred. Primarul Sibiului are vreo legatura cu aceasta retrocedare?

I.Z: Pe domnul Johannis nu l-am vazut decat o singura data, cu luni in urma, in cadrul unei receptii. Retrocedarea nu are nici o legatura cu Primaria Sibiu.

Rep.: A aparut, la un moment dat, si o asa-zisa mostenitoare a lui Brukenthal.

I.Z: Da, a aparut o doamna care pretindea ca este mostenitoarea lu Brukenthal. Nu avea nici un fel de act care sa demonstreze acest lucru. A venit, a stat de vorba cateva minute cu noi si a plecat. Nici ea nu stia ce drepturi avea, daca este sau nu urmasa – nici nu a adus dovezi care sa demonstreze acest lucru.

Rep.: Pentru a lua aceasta decizie v-ati sfatuit si cu sibieni?

I.Z: Practic nu ai cum sa te consulti cu oameni in aceste situatii. Poate cu istorici, cu muzeografi. Dar cetatenii nu au cum sa fie in favoarea sau sa se opuna unei astfel de decizii.

Moftul PSD

Rep.: A fost la vreun moment dat loc de interpretare?

I.Z: Actele sunt foarte clare.

Rep.: Ati avut semnale, pro sau contra, dupa retrocedare, in afara procesului?

I.Z: Nu, in afara acelui proces nu. Stiti ce m-a frapat? Imediat dupa luarea deciziei de retrocedare am dat un comunicat de presa in acest sens. Doua saptamani nimeni n-a vorbit despre Burkenthal ca s-a fi retrocedat, pana a ajuns premierul si a anuntat acest lucru.

De indata ce a fost premierul la Sibiu au inceput sa ma sune, desi a fost dat un comunicat de presa in acest sens.

Rep.: De ce nu a fost aceasta retrocedare facuta pe vremea PSD?

I.Z: Sa stiti ca s-au pronuntat. Trebuie sa stiti ca o astfel de decizie parcurge doua etape. Prima data se aproba de principiu. Fostul presedinte a aprobat de principiu aceasta retrocedare, dar decizia nu a fost data. Fosta putere s-a opus retrocedarilor, stiti ca pentru ei proprietatea era un moft.

Este un domeniu foarte sensibil, iar ca atare, indiferent de solutie cineva este nemultumit.

Prea tanara pentru retrocedari

Rep.: Mai veti in tara astfel de retrocedari importante?

I.Z: Castelul Bran, dar daca stam sa ne gandim orice imobil pentru noi este important. Ganditi-va ca exista fostii proprietari sau urmasii lor care au trecut prin atatea. Fie ca este o simpla casa cu doua-trei camere – a apartinut unor oameni carora le-a fost luata.

De aceea, noi nu facem nici o distinctie intre o simpla casa si un muzeu atunci cand este vorba de o preluare abuziva. Daca au acte prin care demonstreaza ca au fost proprietari si au fost desproprietariti abuziv nu au instrainat respectivele proprietati, tratam cu exact aceeasi atentie toate cazurile.

Noi, practic, retrocedam catre cultele religioase si catre comunitatile apartinand cetatenilor minoritatilor nationale din Romania.

Rep.: Sunteti tanara. Nu prea tanara, avand in vedere ca va ocupati de retrocedari?

Stiti care e problema. Sunt tanara, si sunt si femei. Am primit multe reprosuri si, de multe ori, vin oameni care ma privesc si imi spun „a, sunteti femeie, tanara, nu stiti ce inseamna”. Cunosc legile, cunosc si aceasta lege la care am lucrat si incerc sa le aplic.

Este o responsabilitate pe care trebuie sa mi-o asum, atat timp cat sunt aici. Aici suntem foarte multi tineri si poate tocmai asta este avantajul – nu suntem patati.

Rep.: O sa pregatiti un concediu prelungit la Sibiu, in 2007?

I.Z: Va dati seama ca sunt foarte atasata de zona respectiva si chiar mai avem impreuna cu matusa mamei o casa la Tichindeal. Nu numai pentru 2007, poate chiar mai curand. Oricum, concediile o sa fie destul de multe la Sibiu. Cand eram copil mergeam chiar des in vacanta la bunici.

Lege pentru protectia celor evacuati

Presedinta Autoritatii pentru Restituirea Proprietatii, Ingrid Zaarour, spune ca in aceste zile, specialistii din cadrul institutiei pe care o conduce pregatesc un proiect de lege pentru protectia sociala a celor care isi pierd locuintele in urma retrocedarilor.

„Li se va asigura protectia sociala celor care vor fi evacuati. Nu pot da, inca, mai multe detalii pentru ca proiectul nu este gata. Oricum, el va fi supus si dezbaterii publice”, declara Ingrid Zaarour.