Simon Hix, unul dintre cei mai influenti politologi britanici: Romania e indreptatita sa-si faca griji in cazul unui Brexit. Fara Marea Britanie, UE va fi mai intelegatoare cu Rusia
Coalitia dintre populistii de dreapta si populistii de stanga si esecul partidelor de centru in a administra chestiunea imigratiei: acestea sunt cele doua ingrediente principale care au adus Marea Britanie in pragul unui Brexit. Votul britanicilor ar putea fi cel mai mare cataclism politic din istoria Uniunii Europene.
Unul dintre cei mai influenti politologi britanici, profesorul Simon Hix de la London School of Economics and Political Science, explica pentru cititorii HotNews detaliile unei campanii greu de inteles chiar si pentru localnici. Romania nu va fi ferita de efectele geopolitice ale unui posibil Brexit.
V.M.:Există atât politicieni englezi conservatori cât și laburiști care susțin Brexitul. Pare ceva mai profund aici decât o simplă fractură ideologică. Care este explicația?
Simon Hix: Este o fractură ideologică care a apărut în mai multe țări europene dar și în SUA: globalizarea, inegalitatea în creștere în ultimii 20 de ani, tot mai multe grupuri sociale care se simt lăsate în urmă și politici imigraționiste care pe ansamblu au fost bune pentru economie dar au produs și presiuni pe serviciile publice, pe salarii, pe educație, pe serviciile medicale. Guverne succesive au refuzat să se ocupe de problemele acestea. Ce vedem acum este o coaliție între populiștii de dreapta și populiștii de stânga împotriva curentului principal centrist al establishmentului politic. Este și o falie culturală între o clasă muncitoare albă, cu un nivel de educație scăzut care se opune acestei elite culturale și financiare care susține rămânerea în UE.
„NU VREM SĂ FIM PARTE DINTR-UN CLUB PE CARE NU-L PUTEM CONDUCE”
V.M.: Este transferul de putere dinspre parlamentul englez spre instituțiile UE atât de intens încât politicienii englezi se tem că pierd tot mai multă influență în favoarea politicienilor de la Bruxelles?
Simon Hix: Nu neapărat. Tema principală a campaniei este imigrația. Următoarea temă este suveranitatea națională. Ce înseamnă asta: percepția că Marea Britanie este tot mai izolată în cadrul procesului decizional din UE. Nu suntem în eurozonă, nu suntem în Schengen, Marea Britanie nu a avut niciun rol în dezbaterea despre Grecia, niciun rol în criza refugiaților, niciun rol în dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene. Dacă ești britanic atunci ai aroganța de a spune că noi nu vrem să fim parte dintr-un club pe care nu-l putem conduce. Este o moștenire istorică și percepția englezilor este că suntem de acord să cedăm din suveranitate doar dacă facem parte din conducerea acelui club. Ori percepția este că am cedat din suveranitate și acum suntem guvernați de la Bruxelles. Când Marea Britanie făcea agenda Uniunii Europene, sprijinul pentru UE era mult mai mare. De când Marea Britanie a devenit tot mai izolată în ultimul deceniu, am văzut o prăbușire a simpatiei pentru UE.
V.M.: Dar factual există acest transfer de putere?
Simon Hix: Avem o piață comună care este creată și reglementată de la Bruxelles. Toate regulile legate de libera circulație a produselor, capitalului, forței de muncă sunt stabilite la Bruxelles, nu în capitalele naționale. Politicile imigraționiste sunt stabilite la Bruxelles, nu la Londra. Standardele sociale, reglementările mediului de afaceri, ale sectorului financiar sunt stabilite la Bruxelles, nu la Londra. Deci categoric există un interes personal al politicienilor englezi, al elitei de la Westminster care și-ar dori să își ia înapoi o parte din putere. Dar să nu uităm că cealaltă față a poveștii este dominată de imigrație. Dintr-un punct de vedere românesc e mai greu de înțeles. Dar gândiți-vă că în ultimii 10 ani migrația netă în Marea Britanie a fost în medie de 300.000 pe an. Adică un oraș la fel de mare ca Newcastle s-a mutat în Marea Britanie în fiecare an. Ce mă uimește pe mine e că asta a devenit o problemă abia acum și că societatea britanică a reușit să absoarbă acest fenomen atât de mulți ani.
CUM AU FOST PERCEPUTI IMIGRANTII ROMANI IN TIMPUL CAMPANIEI PENTRU BREXIT
V.M.: Cât de pronunțate au fost accentele xenofobe în campanie?
Simon Hix: Aici trebuie să acordăm credit campaniei pro-Brexit. S-au străduit să nu fie rasiști. Anumiți politicieni au fost rasiști, dar campania în sine, condusă de Michael Gove și Boris Johnson, a vorbit mai mult despre presiunea pusă de imigrație pe salarii, pe serviciile publice, pe serviciile medicale, pe locuințe. Și toate acestea sunt probleme legitime. Au încercat să se îndepărteze de un discurs xenofob, discurs care a jucat un rol, dar nu central.
V.M.: Credeți că abordarea UE referitor la migrație este un eșec și principalul motiv pentru o posibilă ieșire a Marii Britanii din UE?
Simon Hix: Uniunea Europeană a fost fondată de state cu un nivel similar al PIB-ului, iar când au fost acceptate Spania, Portugalia și Grecia a fost o dezbatere dacă libertatea de mișcare să nu fie legată într-un fel cu nivelul PIB-ului per capita. Atunci au spus că nu e nevoie de așa ceva pentru că economia Spaniei și a Greciei cresc foarte repede. Apoi această întrebare nu s-a mai pus niciodată, nici în momentul extinderii UE în Europa de Est. Apoi, odată cu intensificarea liberei circulații a apărut o încetinire a creșterii economice. Dacă am fi avut o creștere economică mai susținută în vestul UE atunci nu am fi observat imigranții. Și dacă am fi avut o creștere economică mai susținută în estul UE, atunci nu ar fi existat o presiune atât de mare pentru a emigra. Această combinație între creșterea migrației și încetinirea creșterii economice s-a dovedit mult mai greu de abordat decât se credea inițial.
V.M.: Numărul migranților non-UE și a celor din UE, grup în care cei mai numeroși sunt polonezii și românii, este aproape egal. Care dintre cele două grupuri este perceput a fi mai problematic?
Simon Hix: Există două probleme aici. Prima este schimbarea culturală și asta nu are nimic de-a face cu migranții din UE. Există îngrijorări legate de islam și ce e interesant că acest subiect nu a fost deloc central în campania legată de Brexit. Subiectul care a fost mult mai central este competiția pentru locurile de muncă necalificate. Migranții din subcontinentul asiatic nu sunt muncitori agricoli, nu lucrează în sectorul de servicii, nu sunt constructori și acestea sunt domeniile unde am văzut o competiție enormă pentru locurile de muncă și unde salariile au scăzut din cauza acestei competiții.
EUROPA IN DOUA VITEZE: O CERTITUDINE
V.M.: Unul dintre liderii campaniei pro-Brexit, Michael Gove, a spus că Uniunea Europeană este “fundamental nedemocratică”. Este vreun adevăr în această afirmație?
Simon Hix: Campania pro-Brexit a dezinformat intenționat cu privire la organizarea Uniunii Europene. Comisia Europeană este o birocrație nealeasă, le place lor să spună. Dar nu este așa. Președintele Comisiei este ales printr-un proces democratic deschis, există candidați rivali nominalizați de partide înaintea alegerilor parlamentare. Șefii guvernelor votează pentru cine să fie nominalizat și câștigă cel care are mai multe voturi în Parlamentul European. Cum este asta diferit de alegerea unui prim-ministru în Marea Britanie? Nu există nici măcar un vot în Parlament (House of Commons) pentru premier. Prim-ministrul britanic este ales de Regină. Cu toate astea percepția în Anglia este că noi nu am votat pentru acești oameni. Nu este vorba despre democrație în general, ci despre poporul britanic. Dacă poporul britanic nu poate da afară Comisia, atunci Comisia Europeană este nedemocratică. E o concepție ciudată și e foarte ușor să o demontezi.
Dacă ai votat pentru un partid membru al grupului popular european, care a câștigat europarlamentarele, atunci ai votat pentru Juncker. Faptul că britanicii nu au niciun partid membru în grupul popular european nu e vina europenilor. De cealaltă parte, se presupune că Marea Britanie este foarte democratică. Dar avem o cameră a lorzilor nealeasă, avem un șef al statului neales de popor, avem un guvern care obține o treime din voturi în alegeri dar câștigă majoritatea în Parlament. E foarte ciudată critica aceasta la adresa democrației din Uniunea Europeană când, în realitate, Marea Britanie nu este atât de democratică pe cât ar trebui să fie.
V.M.: Cum se va schimba Uniunea Europeană în eventualitatea unui Brexit?
Simon Hix: Vor fi două efecte. O creștere a presiunii franco-germane pentru o integrare mai rapidă în zona Euro. Pe de altă parte vom vedea un efect de contagiune în Danemarca, Suedia, Austria, Ungaria, Franța unde există deja mișcări populiste anti-UE în ascensiune. Un referendum în Danemarca sau în Suedia devine posibil. Dar multe vor depinde de ce fel de înțelegere vor obține britanicii. Dilema este aceasta: din punct de vedere economic Uniunea Europeană va dori o înțelegere bună cu Marea Britanie. Marea Britanie va fi cel mai mare partener comercial al UE: 16% din schimburile comerciale totale ale UE sunt cu Marea Britanie. Se va dori așadar un acord comercial generos cu Marea Britanie. Dar dacă UE va face asta, atunci danezii vor spune: vrem și noi așa ceva. Suedezii ar putea dori și ei așa ceva. Apoi polonezii, apoi cehii. E o dilemă foarte complicată: interesul economic este să existe o înțelegere bună cu Marea Britanie, interesul politic este să transformăm Marea Britanie într-un exemplu disciplinar ca să arătăm că nu e așa ușor să ieși din UE.
V.M.: Ieșirea Marii Britanii din Uniune va consfinți și Europa în două viteze?
Simon Hix: Cred că asta e posibil indiferent de cum votează joi britanicii. Acordul negociat de Cameron acordă practic un statut special Marii Britanii dacă rămâne în UE. Alte state membre ar putea spune că dacă englezii au obținut asta, vrem și noi.
V.M.: Credeți că România, și alte țări din afara zonei Euro, va avea o influență mai mică în UE după ieșirea Marii Britanii?
Simon Hix: Da. Și cred că România este îndreptățită să-și facă griji. În primul rând datorită puterii motorului franco-german.Apoi din cauza relațiilor cu Rusia. Uniunea Europeană fără Marea Britanie va fi mai înțelegătoare cu privire la Rusia. Este unul dintre motivele pentru care Putin vrea să-i vadă pe englezi afară din UE. Și-a făcut două calcule: dacă englezii părăsesc UE îi va fi mult mai ușor să ridice sancțiunile economice împotriva Rusiei pentru că are influență în Germania. Doi: Brexitul va destabiliza Uniunea Europeană și lui îi va fi mai ușor să se amestece în estul Europei dacă UE va fi destabilizată.