Votul din Republica Moldova s-a încheiat: prezență mare la urne la prezidențiale, în țară și în diaspora / Referendumul pro-UE este valid / Ce spun primele rezultate
Cetățenii Republicii Moldova au votat duminică în primul tur al alegerilor prezidențiale și în cadrul referendumului privind aderarea la UE, într-un context tensionat, al conflictului dintre Rusia și Occident și al războiului din Ucraina. Datele oficiale privind prezența la vot arată deja că referendumul constituțional pentru integrarea în UE declanșat de guvernul pro-european este valid. Maia Sandu este mare favorită pentru a câștiga primul tur, potrivit sondajelor. Primele rezultate oficiale vor fi date publicității începând cu ora 22.00.
LIVE-ul cu rezultatele oficiale din Republica Moldova s-a mutat AICI.
După numărarea a 14,38% din procesele verbale, Maia Sandu acumulează 34,12% din voturi, Alexandr Stoianoglo 30.06% și Renato Usatîi 15,11%, Irina Vlah 5,99%, Victoria Furtună 5,78%.
Astfel, dacă rezultatele se păstrează până la contabilizarea tuturor proceselor verbale, peste două săptămâni urmează să aibă loc turul II al scrutinului prezidențial.
Primele rezultate neoficiale, nu neapărat relevante pentru întreaga țară. În China și Japonia, majoritatea alegătorilor au votat pentru Maia Sandu și pentru aderarea Republicii Moldova la UE, scrie Ziarul de Gardă.
Candidatul la prezidențiale Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști și creditat de mai multe sondaje cu locul doi în primul tur de scrutin, după Maia Sandu, a fost primul care a ieșit cu declarații după închiderea urnelor.
„Vreau să mulțumesc din suflet pentru implicare, pentru fiecare vot. Indiferent de rezultatele acestui scrutin, contează că astăzi fiecare dintre voi a avut un cuvânt de spus. Vă mulțumesc că ați demonstrat că Moldova este o țară vie și hotărâtă să-și decidă viitorul”, a spus Stoianoglo.
Primele rezultate preliminare ale alegerilor din 20 octombrie 2024 vor fi anunțate la ora 22:00, într-o intervenție live a reprezentanților Comisiei Electorale Centrale (CEC).
Suspansul va fi păstrat până atunci deoarece nu există un exit-poll.
Urnele s-au închis în Republica Moldova, dar votul continuă în diaspora, inclusiv la București (până la ora 23.00), unde la secțiile de votare sunt cozi mari.
Potrivit datelor de pe pagina Comisiei Electorale Centrale (CEC), până la ora 21:00, peste 51,40% dintre alegătorii înscriși în listele electorale și-au exprimat opțiunea de vot la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, echivalentul a circa 1,5 de milioane de oameni.
Comparativ, în cadrul alegerilor prezidențiale din 2020, prezența la vot a fost de 48,54%.
Votul din Republica Moldova este un eveniment global, interesul fiind mare pe fondul tensiunilor dintre Occident și Rusia, în contextul războiului din Ucraina.
„Prinsă între Est și Vest, Moldova face o alegere crucială”, a scris azi cotidianul american New York Times.
„Aderarea este încă la mulți ani distanță, dar a fost accelerată de îngrijorarea din capitalele occidentale cu privire la invazia Rusiei în Ucraina, care a început în februarie 2022, și de determinarea de a împiedica Moscova să avanseze în alte teritorii foste sovietice”, a scris NY Times.
Peste 110 nereguli au fost depistate de polițiști în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului privind integrarea în UE. Potrivit Poliției, pe parcursul zilei autoritățile au fost sesizate în legătură cu 8 cazuri de corupere a alegătorilor, însă acestea nu s-au adeverit.
Totuși, în 27 de cazuri persoanele au fotografiat buletinele de vot, iar în 11 cazuri alegătorii au deteriorat buletinele.
Alte 12 cazuri se referă la agitație electorală, în timp ce transportarea organizată a alegătorilor a fost documentată în 8 cazuri.
Coadă foarte mare la București, cu mai puțin de două ore înainte de închiderea secțiilor de votare la alegerile și referendumul din Republica Moldova..
Câteva date interesante despre prezența la vot, de la jurnalista Alina Radu, Ziarul de Gardă. Chișinăul și diaspora bat recorduri.
Până la ora 19.45, 50% dintre alegătorii înscriși în listele electorale și-au exprimat opțiunea de vot la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, echivalentul a circa 1,49 de milioane de oameni.
Datele Comisiei Electorale Centrale arată că 54,75% dintre votanți sunt femei, iar 45,25% sunt bărbați. În Chișinău au votat aproape 52% dintre alegători, iar în diasporă, cifra votanților a depășit 200 de mii.
Prezența la vot, atât în țară cât și în diasporă este mai bună decât în turul I al alegerilor prezidențiale din 2020. Atunci, în primul tur de scrutin au participat 48,76%, iar în diasporă au fost la vot circa 150.000 persoane.
Până la ora 19.30 în regiunea transnistreană au votat 15,5 mii de persoane, iar în Găgăuzia au fost la vot 60,5 mii de oameni.
Ce înseamnă de fapt validarea referendumului pro-UE
Primul lucru clar în ziua electorală din Republica Moldova este că pragul minim necesar pentru validarea referendumului constituțional privind aderarea la UE a fost atins. Existau ceva emoții în acest sens.
Acum rămâne de văzut cum anume au votat alegătorii. Sondajele de dinainte de vot sugerau că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE și vor vota „Da”.
Ce anume înseamnă asta?
„Efectul imediat al acestui referendum, dacă reușește, este să introducem în Constituție o prevedere privind aderarea la UE, care setează obiectivul acestui scop și obiectiv de țară și în baza lui să accelerăm și să simplificăm implementarea acquis-ului comunitar în Moldova”, a explicat pentru HotNews fostul ministru de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu.
„Deci este un exercițiu foarte important și care va seta cadrul constituțional pentru toate guvernările din Republica Moldova până cel puțin la momentul aderării la UE”, a subliniat el.
Primele rezultate preliminare ale alegerilor vor fi anunțate la ora 22:00, într-o intervenție live a reprezentanților Comisiei Electorale Centrale (CEC), potrivit Ziarul de Gardă.
Până la ora 19:00, conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), la secțiile de votare din afara țării și-au exercitat dreptul la vot peste 198.000 de oameni.
„În continuare se votează masiv la secțiile de votare din Belgia, Germania, Marea Britanie, România, Federația Rusă și în alte state”, a declarat Angelica Caraman, directoarea CEC în cadrul unui briefing de presă.
Din datele CEC, reiese că cel mai activ s-a votat în secțiile de votare deschise la Moscova (două secții de votare), unde au votat peste 6.000 de alegători. La București au votat peste 2.400 de alegători. În Italia, orașul Padova, au votat peste 2.440 de alegători, iar la altă secție din Italia, la Brescia, au fost de asemenea peste 2.400 de alegători.
Comisia Electorală Centrală a anunțat că, până la ora 18.00, 1.228.650 de persoane votaseră la referendumul constituțional pentru aderarea la UE, adică 42,44% din totalul alegătorilor înscriși pe listă.
Aceștia au răspuns cu „DA” sau „NU” la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Pentru validarea referendumului era nevoie de un prag de 33,3%, ceea ce înseamnă că referendumul este valid.
Chișinăul tocmai a depășit 50% prezență la vot, fiind fruntaș în țară. Sectorul Centru a fost cel mai activ din capitala moldoveană, cu o prezență la vot de peste 52%.
Maia Sandu îndeamnă tinerii la vot
Maia Sandu a îndemnat tinerii să fie cât mai activi la scrutinul de astăzi și să participe în număr cât mai mare. Mesajul, scrie Deschide.md, vine în contextul în care se observă o oarecare pasivitate în rândul celor de vârsta 18-25 de ani.
„Tinerii votează! Bravo, tinerilor! Hai la vot!”, a scris președinta pe Facebook. Potrivit datelor oferite de Comisia Electorală Centrală, la ora 18:30 votaseră în jur de 108.000 de persoane cu vârsta până în 25 de ani.
Aproape 190.000 de cetățeni votaseră până la ora 18.30 (ora Chișinăului) la secțiile de votare deschise în afara Republicii Moldova pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea la UE. În mai multe orașe europene s-au format cozi încă de la deschiderea secțiilor, iar în altele cozile s-au format pe parcursul zilei.
Ziarul de Gardă a publicat imagini din mai multe orașe europene în care au fost deschise secții de votare.
La ora 18.00, prezența urne în Republica Moldova era de 46% – 1,35 de milioane de persoane. În diaspora au votat peste 180 de mii de persoane.
Nu toți cei care au ajuns la urne au ales însă să voteze și la referendum. Ziarul de Gardă scrie că încă de la ora 15.00, circa 32% dintre alegători votaseră totuși și la referendum.
Referendumul va fi validat dacă la votare vor participa cel puțin o treime dintre alegătorii înregistrați în Registrul de Stat al Alegătorilor. Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), în R. Moldova sunt înregistrați puțin peste 3,3 milioane de alegători. Asta înseamnă că la referendum trebuie să vină în jur de 1,1 milioane de alegători, adică mai mult de 33,33%.
Prezența la ora 17.00
Datele prezenței la urne până la ora 17.00, publicate de Comisia Electorală Centrală, arată că 42,7% dintre moldovenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. În Chișinău, nivelul prezenței a fost ușor peste medie, de 43,6%, iar în Găgăuzia este de 39,4%.
Pentru Transnistria nu este dat un procent al prezenței la urne, ci doar numărul celor care au votat în secțiile din stânga Nistrului, anume 12.700. În diaspora basarabeană, numărul de voturi exprimate este de 162.000.
Datele prezenței defalcate pe categorii de vârstă arată o prezență mare în rândul vârstnicilor, în timp ce tinerii au votat, cel puțin până la această oră, într-o proporție mult mai mică:
- 18-25 ani: 25,4%
- 26-35 ani: 24,2%
- 36-45 ani: 27,2%
- 46-55 ani: 37,9%
- 56-65 ani: 62,3%
- 66-75 ani: 69,9%
- 76+ ani: 44%
Poliția din Moldova a transmis informații legate de neregulile sesizate în procesul electoral până la ora 15.30, numărul total al acestora ajungând la 75, dublu față de raportarea anterioară de la 12.45.
Cele mai multe nereguli, 14, sunt legate de fotografierea buletinului de vot, urmată de propagandă electorală în ziua scrutinului – 10, transportul organizat al alegătorilor – 8, afișajul electoral neautorizat și coruperea alegătorilor, câte 6.
120.000 de cetățeni moldoveni din diasporă și-au exercitat dreptul la vot până la ora 15.00, anunță reprezentanții MAE de la Chișinău, într-un comunicat.
„Ne bucură această mobilizare a cetățenilor, care necesită răbdare și un efort în plus, având în vedere că unii dintre conaționalii noștri au de călătorit la distanțe extrem de lungi pentru a-și exercita dreptul la vot”, a transmis MAE de la Chișinău.
Peste 1 milion de alegători s-au prezentat la urnele de vot până la ora 15.00, potrivit datelor oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
În procesul de votare femeile sunt mai active decât bărbații.
Cozi uriașe la secții de votare din România
Ambasada Republicii Moldova în România a publicat duminică mai multe imagini de la secțiile de votare din România. În imagini, se poate vedea cum alegătorii moldoveni au format cozi mari pentru a-și exprima dreptul la vot.
O coadă impresionantă s-a format la o secție de votare din Centrul Vechi al Capitalei, potrivit imaginilor publicate de ambasadă.
În România sunt deschise 16 secții de votare pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE. În București sunt deschise doar trei secții de votare.
Prezidențialele pot fi declarate valide
Peste 34% dintre cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat până acum la alegerile prezidenţiale, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Până la ora 14:54, se înregistrează o prezență la vot de 34.69%.
Astfel, alegerile prezidențiale pot fi declarate valide, pentru că pragul minim electoral de 33,3% a fost depășit.
Premierul moldovean Dorin Recean și-a exprimat dreptul la vot, declarând că a luat două buletine de vot, transmite Ziarul de Gardă.
„Am votat alături de cetățenii R. Moldova care sunt determinați să demonstreze că democrația este o forță și noi împreună putem să reușim construim Uniunea Europeană aici, la noi acasă. Eu am votat pentru ca noi să avem o țară puternică, o țară dezvoltată și fără șovăială am votat ca R. Moldova să iasă învingătoare”, a declarat Dorin Recean, îndemnând alegătorii să vină să voteze.
Întrebat despre încercările de destabilizare a R. Moldova, prim-ministrul a declarat că acestea „nu vor reuși”.
El a mai declarat că la Ambasada R. Moldova de la Moscova se vede o mobilizare a electoratului, „în mod special a transportării electoratului, se fac și cadouri acolo, și am atenționat autoritățile Federației Ruse”, a precizat premierul.
Până la ora 13:00, prezența la vot a cetățenilor moldoveni s-a intensificat la mai multe secții de votare din Austria, Belgia, Franța, Italia, Spania, România, Grecia, Federația Rusă și Turcia, anunță reprezentanții MAE de la Chișinău, într-un comunicat.
Rând de peste 100 de persoane se înregistrează la:
- 38/1 or. Viena (ambasadă)
- 38/5 or. Bruxelles 1 (ambasadă)
- 38/6 or. Bruxelles 2 (misiunea RM pe lângă UE)
- 38/33 com. Livry- Gargan
- 38/100 or. Brescia
- 38/101 or. Monza
- 38/110 or. Padova 1
- 38/114 or. Verona 1
- 38/124 or. Modena
- 38/126 or. Ferrara
Poliția din Moldova anunță că „este sesizată masiv despre îndemnul simpatizanţilor unui grup criminal ca cetăţenii să admită mai multe ilegalități în procesul electoral”.
Potrivit Poliției, până la ora 12.45, au fost înregistrate 7 cazuri de fotografiere a buletinului de vot, în Chișinău, Comrat, Şoldăneşti, Telenești, Nisporeni, Cimişlia, Drochia.
În alte două cazuri, care au avut loc în Drochia și Comrat, ilegalitățile s-au referit la deteriorarea buletinului de vot.
În trei localități, Poliția a fost sesizată despre coruperea alegătorilor: în Chişinău, unde faptele nu s-au adeverit, în Sîngerei și Fălești.
Cazuri de agitaţie electorală, 6 la număr, au fost înregistrate în: Orhei, Briceni, Ialoveni și Cantemir.
Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC) a informat, în cadrul unui briefing de presă, că până la ora 13:00 și-au exprimat dreptul la vot peste 717.000 de alegători.
În același timp, până la ora 12:00, au luat buletinul pentru referendum 144.233 de persoane, ceea ce constituie 16,14% din cei care au votat deja.
Candidații care au refuzat să voteze la referendum
Toți candidații la prezidențiale și-au exprimat dreptul la vot. Dintre aceștia, 7 au votat și în cadrul referendumului, luând 2 buletine de vot, potrivit Ziarul de Gardă.
Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei, nu a precizat dacă a participat și la referendum, dar din imaginile transmise în direct s-a văzut cum candidatului și soției sale le-a fost înmânat doar câte un buletin de vot.
Alexandr Stoianoglo, Natalia Morari și Renato Usatîi au declarat că boicotează referendumul, luând doar câte un buletin de vot.
Cozi la secții de votare din străinătate
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău anunță duminică că, până la ora 12:00, un număr semnificativ de cetățeni moldoveni care așteaptă să voteze se înregistrează la secții de votare din Franța, Federația Rusă, România, Grecia, Italia și Turcia.
Rând de la 50 până la 100 de persoane:
- 38/73 or. Atena 2, Grecia
- 38/124 or. Modena, Italia
- 38/179 or. Bucureşti 2 (secţia consulară), România
- 38/180 or. București 3
- 38/189 or. Galați
- 38/191 or. Sibiu
- 38/193 or. Timișoara
- 38/228 or. Istanbul (consulat general), Turcia
Rând de peste 100 de persoane:
- 38/36 or. Villeneuve- Saint-Georges 1, Franța
- 38/194 or. Moscova 1 (sediul ambasadei), Federația Rusă
- 38/195 or. Moscova 2 (sediul ambasadei), Federația Rusă
Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova informează că a anticipat posibilitatea producerii aglomerației la cele două secții din Federația Rusă, „ca rezultat al încercărilor de organizare a transportării ilegale a alegătorilor la secțiile de vot”.
„În procesul de pregătire a exercițiului electoral, am atenționat autoritățile ruse asupra tentativelor unor entități de a transporta organizat cetățenii către secțiile din cadrul Ambasadei noastre la Moscova. Astfel, considerăm că aglomerațiile de la cele două secții de votare din Rusia au fost create artificial, în scopul periclitării procesului electoral. În acest sens, atragem atenția repetat autorităților ruse și oricăror entități asupra neadmiterii transportării ilegale a alegătorilor către secțiile de vot”, a transmis MAE din Republica Moldova.
Prezența la urne în cadrul alegerilor din R. Moldova a depășit 20%, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Prezenţa la vot la ora 12:00 este cu aproape 3% mai mare faţă de cea înregistrată la aceeaşi oră în timpul alegerilor prezidenţiale din 2020, notează Agerpres.
Până la ora 11.00, au fost raportate 19 incidente în legătură cu procesul electoral, a transmis Inspectoratul General al Poliției (IGP) din Republica Moldova.
La Chișinău, Comrat, Șoldănești și Telenești a fost înregistrat câte un caz de fotografiere a buletinului de vot. Un caz de corupere a alegătorilor a fost sesizat la Chișinău, dar, conform poliției, faptele nu s-au adeverit.
La Orhei, Briceni și Rîșcani au fost semnalate patru cazuri de agitație electorală.
De asemenea, în orașul Fălești s-a semnalat transportul alegătorilor, iar în Dubasări au fost prezente mai multe persoane într-o singură cabină de vot.
Renato Usatîi, candidat la funcția de președinte al R. Moldova din partea partidului „Partidul Nostru”, a votat. Renato Usatîi a declarat că a luat un singur buletin de vot.
„Este poziția mea personală, dar cetățenii să facă așa cum știu ei. Iată, mama a luat două buletine de vot, spre exemplu. Eu am luat unul, așa cum am declarat. Deoarece eu consider că nu are dreptul nimeni să-și asume decizia pentru sute de mii sau milioane de cetățeni”, a declarat Renato Usatîi la ieșirea din secția de votare, citat de Ziarul de Gardă.
Îndemnul Maiei Sandu
Președinta Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, și-a exercitat dreptul la vot. La ieșirea din secția de votare, Maia Sandu a făcut un apel către moldoveni să iasă la vot și să voteze atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru referendum.
„Vreau să fac un apel un către cetățeni. Dragi cetățeni, ieșiți la vot. În această duminică luăm două decizii importante pentru țara noastră. Luați două buletine de vot. Votul nostru de la referendum ne va determina soarta pentru multe decenii înainte. Dragi cetățeni din diaspora, ieșiți la vot pentru ca cei de acasă să poată trăi în pace”, a transmis Maia Sandu.
„Am votat pentru că moldovenii trebuie să își determine soarta, nu alții, nu banii murdari, nu minciunile, ci voința poporului. Eu am votat pentru ca Moldova să poată să se dezvolte în pace și libertate, pentru ca Moldova să-și construiască viitorul pe care îl dorește și pe care îl merită. Ieșiți la vot”, a declarat Maia Sandu.
„Activiștii” oligarhului pro-rus Ilan Șor au primit sâmbătă, 19 octombrie, când este interzisă campania electorală, mesaje în care au fost informați pe cine trebuie să voteze, relatează Ziarul de Gardă, care citează surse din interiorul rețelei controlate de Ilan Șor și Blocul „Victorie” (Pobeda).
„Activiștii” fie au primit mesaje, fie au fost sunați de șefii de sectoare, fiind somați să-i informeze și pe „simpatizanți” referitor la candidatul care trebuie votat. Oamenii au fost îndemnați să voteze pentru candidați diferiți, potrivit sursei citate.
Până la ora 10:00, s-au prezentat la vot 200.385 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi în listele electorale de bază, ceea ce înseamnă 7,31%, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Peste 170 de incidente au fost semnalate de către observatorii Promo-Lex în primele două ore de la deschiderea secțiilor de votare.
Din 614 secții monitorizate de asociație, în 86 dintre ele deschiderea s-a făcut fie cu puțin timp înainte, fie după ora 7 dimineața. În 121 de secții de votare nu au fost respectate „solemnitățile”: afișarea drapelului și intonarea imnului, transmite Ziarul de Gardă.
Alexandr Stoianoglo, candidat desemnat de Partidul Socialiştilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, şi-a exercitat dreptul la vot. El a venit la secţia de votare din cadrul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” împreună cu soţia şi copiii.
El a refuzat însă să voteze la refendumul privind aderarea la UE.
„Nu l-am luat. Dar nu pentru că sunt împotrivă. Eu sunt adeptul integrării europene, am dovedit-o încă acum 10 ani. Este un semn de protest față de acțiunile neîntemeiate și ilegale ale actualei guvernări”, și-a explicat Stoianoglo opțiunea, transmite Ziarul de Gardă.
Cozi la secțiile de votare din Moscova
La intrarea la cele două secții de votare deschise la Moscova, s-au format cozi uriașe, iar alegătorii au fost întâmpinați cu muzică populară, potrivit imaginilor surprinse de la fața locului și publicate de Unimedia.
„Noi credem în viitor, noi credem în Rusia. Rusia este mama noastră, Rusia este totul. Nouă ne este bine în Rusia”, a spus o femeie, citată de Știri.md.
Căile de acces au fost separate prin garduri metalice.
Până acum, peste 90.000 de alegători s-au prezentat la secțiile de votare, conform datelor afișate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Vasile Tarlev, candidatul la funcția de președinte din partea Partidului „Viitorul Moldovei”, și-a exercitat dreptul la vot. Acesta s-a prezentat la secția de votare alături de soția sa.
Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), a declarat duminică dimineață că la ora 7.00 toate secțiile au fost deschise, iar procesul de vot a început fără incidente.
„Prima secție de votare a fost în Japonia, unde procesul de vot a început la ora 01:00, ora Chișinăului. În acest moment, procesul de votare este în desfășurare în secțiile de votare din Japonia, China, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Israel și alte țări”, a declarat președinta CEC, citată de Ziarul de Gardă.
Prima secție de votare a fost deschisă la Tokio, în Japonia. Ludmila Vizdoagă, din satul Telița, Anenii Noi, stabilită de mai mulți ani în Republica Coreea, a fost primul cetățean al Republicii Moldova care și-a exprimat votul la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional. Ludmila a călătorit peste 1300 km din Daejeon, orașul unde este stabilită până la Seul și de acolo la Tokio, doar pentru a-și face datoria de cetățean.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 07:00 și se vor închide la ora 21:00, conform fusului orar al fiecărei țări, transmite Știri.md.
Pentru alegerile prezidențiale și referendum au fost constituite 2.221 de secții de votare. Dintre acestea: 1.957 de secții de votare în circumscripțiile electorale din țară, 30 de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și 234 de secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din străinătate.
Pentru a fi declarat valabil, la scrutin trebuie să participe cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Candidatul care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate este declarat ales. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur de scrutin după două săptămâni, la care participă primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi din primul tur. În al doilea tur, candidatul cu cele mai multe voturi este ales, indiferent de prezenţa la vot. Rezultatele finale ale alegerilor sunt validate de Curtea Constituţională.
Mandatul preşedintelui durează patru ani şi începe de la data depunerii jurământului. Este interzisă îndeplinirea funcţiei de preşedinte pentru mai mult de două mandate consecutive.
Cine sunt candidații
Pentru alegerile prezidențiale, alegătorii vor aplica ștampila „Votat” în dreptul unuia din cei 11 candidați înscriși în buletinul de vot în următoare ordine:
- Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor;
- Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate;
- Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru;
- Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei;
- Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni;
- Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei;
- Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni;
- Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni;
- Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”;
- Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni;
- Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni
Vezi aici detalii despre fiecare candidat în parte
În buletinul pentru referendumul republican constituțional, alegătorii vor răspunde cu „DA” sau „NU” la următoarea întrebare: „Susțineți pentru modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Sondajele o dau pe Maia Sandu câștigătoare și sugerează că o majoritate a cetățenilor susțin aderarea la UE
În vreme ce războiul face ravagii în Ucraina și generează incertitudini și instabilitate dincolo de granițe, Republica Moldova a reușit să își mențină cursul asumat pro-european și să primească undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE.
Alegerile prezidențiale și referendumul reprezintă un test important pentru viitorul țării și toată lumea, inclusiv Rusia, a arătat că înțelege miza uriașă.
Sondajele o dau pe Maia Sandu câștigătoare și sugerează că o majoritate a cetățenilor susțin aderarea la UE, însă validarea referendumului este mai puțin sigură, iar guvernul și oficialii UE au acuzat Rusia și pionii săi din Republica Moldova că au încercat să influențeze în mod ilegal procesul electoral, plătind zeci de mii de persoane pentru a vota așa cum dictează Kremlinul.
Urnele se deschid la ora 7:00 dimineață și se închid la ora 21:00, iar primele rezultate parțiale oficiale vor fi disponibile duminică seară.
Nu va exista un exit-poll. Comisia Electorală Centrală a anunțat deja că solicitări pentru organizarea de exit-poll-uri nu au fost înregistrate până pe 13 octombrie, ultima zi în care s-a putut face acest lucru.
100 de milioane de euro pentru manipularea voturilor
„Este un efort calculat, pe scară largă, menit să destabilizeze viitorul nostru și să deraieze parcursul Moldovei spre UE”, a declarat pentru Reuters consilierul pentru politică externă al lui Sandu, Olga Roșca, citând estimări potrivit cărora peste 100 de milioane de euro au fost trimise pentru a manipula voturile.
Poliția spune că o rețea gestionată de Rusia a mituit 130.000 de alegători să voteze „Nu” și să susțină candidații pe care Kremlinul îi preferă – ceea ce, potrivit analistului politic din Chișinău Valeriu Pașa, reprezintă aproape 10% din prezența normală la vot.
Poliția a declarat, de asemenea, că grupurile infracționale susținute de Rusia doresc să perturbe votul, chiar și prin confiscarea clădirilor de stat, în timp ce luna trecută autoritățile au blocat o serie de site-uri rusești de știri online.
Kremlinul a negat că Rusia se amestecă în Moldova. În același timp, a afirmat că mulți moldoveni doresc legături bune cu Moscova și guvernul de la Chișinău le refuză acestora dreptul de a avea mass-media și politicienii pe care îi doresc.
Printre cele mai importante figuri pro-Kremlin se numără Ilan Șor, un oligarh fugar, condamnat pentru fraudă, care trăiește în Rusia. Două dintre partidele sale politice au fost interzise sau li s-a interzis să candideze, fiind calificate drept neconstituționale sau din motive de securitate națională.
Șor, care a fost supus sancțiunilor SUA pentru presupuse interferențe electorale în numele Rusiei, s-a oferit să plătească oameni pentru a-i convinge pe alții să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un rival al lui Sandu, precum și să îndeplinească alte „sarcini” nespecificate.
Oligarhul a negat că ar fi comis vreo infracțiune sau că ar fi un intermediar politic pentru interesele Rusiei.
Ce spun sondajele
Maia Sandu este favorita alegătorilor pentru un nou mandat la șefia statului, arată datele unui sondaj iData, la comanda Institutului Politici Publice, dat publicității joi, potrivit TVR Moldova.
Conform acestui sondaj, Maia Sandu este creditată cu 29,5%, pe locul doi aflându-se politicianul pro-rus Renato Usatîi, cu 13,3%, iar pe locul trei Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor, cu 11,6%. Alte sondaje îl văd pe Stoianoglo pe locul doi.
Sondajul iData mai arată că Maia Sandu ar câștiga o finală prezidențială din 3 noiembrie atât în fața lui Stoianoglo (40,6% la 36,4%), cât și în fața lui Usatâi (38,6% la 35,6%).
Situația este mai complicată în cazul referendumului. Sondajul iData a arătat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova (54,5%) se vor exprima în favoarea introducerii opțiunii europene în Constituția Republicii Moldova, la referendumul din 20 octombrie.
Întrebarea este dacă referendumul va fi validat.
„Principalul risc este o prezență insuficientă la vot, în special pentru că pragul electoral de prezență la vot trebuie să fie peste o treime, dar această treime se calculează în baza unor liste electorale care reprezintă o Moldovă cu mult mai mulți locuitori decât avem astăzi”, a declarat fostul ministru de Externe Nicu Popescu într-un interviu acordat HotNews.
Stoianoglo, un fost procuror general care a îndemnat oamenii să boicoteze referendumul sau să voteze „Nu”, descriindu-l drept un truc pentru a crește popularitatea lui Sandu.
Popescu a avertizat că respingerea referendumului ar putea oferi „un soclu și un anumit elan potențial fortificat pentru forțele anti-europene din Moldova”.
Vineri, Maia Sandu i-a îndemnat pe moldovenii aflați peste hotare, care au susținut-o masiv la precedentele alegeri, să voteze duminică.
„Soarta noastră se decide duminică. Votul fiecăruia contează, indiferent unde ne-am afla. Mergem cu toții la vot!”, a scris președinta pe Facebook.
231 de secții în diaspora
În străinătate vor fi deschise 231 de secții de votare în 37 de țări. Cele mai multe, 60 la număr, în Italia, pe când în Rusia, doar 2, scrie News.ro.
În România vor fi deschise 16 secţii de votare, dintre care trei la Bucureşti.
Pentru locuitorii din regiunea transnistreană se vor deschide 30 de secţii de votare în localităţi aflate sub controlul autorităţilor de la Chişinău.
Potrivit CEC, la data de 2 octombrie 2024, erau înscrişi 274.475 de cetăţenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
Lupta continuă după alegeri
Chiar și fără un rezultat slab duminică, analistul Valeriu Pasha a subliniat pentru Reuters că partidul lui Maia Sandu – PAS – se va confrunta cu o luptă grea pentru a-și păstra majoritatea în parlament, la alegerile legislative ce vor avea loc anul viitor.
Sandu a obținut o victorie clară în 2020, iar partidul său a obținut majoritatea în vara anului 2021. De atunci, Moldova a fost lovită de consecințele pandemiei COVID, de războiul din Ucraina – care a creat un val de refugiați – și de o reducere bruscă a livrărilor de gaze naturale rusești, care a alimentat
„Sunt aproape sigur că actualul partid de guvernământ nu poate obține o nouă majoritate, deoarece are un rating negativ destul de substanțial”, a declarat Pasha.
Două analize, publicate zilele trecute de Institutul pentru Studiul Războiului și de revista Foreign Affairs, au subliniat că strategia Rusiei pentru influențarea și destabilizarea Republicii Moldova este una care se derulează pe termen lung, dincolo de alegeri.
Oazu Nantoi, un parlamentar din partidul lui Sandu, a declarat că, în opinia sa, Rusia dorește să vadă în Moldova un peisaj politic similar cu cel din Georgia, care are un parlament ostil față de UE și Occident și un președinte pro-occidental în mare parte ceremonial. „Rusia ar avea posibilitatea de a controla Moldova”, a spus el.
Susținere europeană
Guvernarea pro-europeană a președintei Maia Sandu a primit un sprijin puternic din UE în ultimii ani, iar perioada preelectorală a avut parte de multe mesaje de acest gen, de la cel mai înalt nivel.
PreședintaComisiei Europene, Ursula von der Leyen, a zburat la Chișinău săptămâna trecută pentru a se întâlni cu Sandu și pentru a îndemna moldovenii să participe la vot. Mai important probabil, ea a promis un sprijin financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro Chișinăului, într-un moment în care economia Republicii Moldova are mare nevoie de susținere externă.
Joi, Consiliul European și-a anunțat sprijinul ferm pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare.
Mai mult, liderii statelor membre au condamnat „ingerința” Rusiei în alegerile din Republica Moldova.
„Consiliul European condamnă acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine la care Rusia recurge în mod constant pentru a încerca să submineze alegerile democratice și opțiunea poporului Republicii Moldova pentru un viitor european prosper, stabil și pașnic”, a precizat declarația finală a summitului UE de săptămâna aceasta.
INTERVIURILE HotNews.ro