Șomeri cu diplomă de medic: 8 din 9 proaspeți doctori din România nu au post în spital după rezidențiat. „Eu știu cât umblă rezidenții mei” / Ce ar însemna revenirea la „rezidențiatul pe post”

Datele din cele 12 centre universitare din țară care organizează pregătire în rezidențiat, analizate de HotNews, arată că tinerii medici nu au unde să se angajeze imediat după terminarea a aproximativ 10 ani de studii, deși au o diplomă de medic specialist în buzunar.

• Dintre cei 4.693 de tineri medici care au terminat rezidențiatul la finalul anului trecut și au dat examen pentru obținerea titlului de medic specialist, doar 514 au făcut rezidențiat pe post, ceea ce înseamnă că au un loc de angajare asigurat, odată ce devin medici specialiști, arată datele analizate de HotNews. Proporția este de 1 medic cu post la 8 medici fără post.

• Ce se întâmplă cu ceilalți aproape 4.200? „Eu știu cât umblă rezidenții mei să își găsească un post și nu îi angajează nimeni”, spune, într-un dialog cu HotNews, Elena Copaciu, conferențiar universitar la UMF „Carol Davila” și coordonator de rezidențiat în specialitatea Anestezie – Terapie Intensivă la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București. 

La finalul Facultății de Medicină, proaspeții absolvenți susțin examenul de intrare în rezidențiat, iar în urma acestuia, aleg specialitatea medicală în care se pregătesc. Durata rezidențiatului variază între 3 și 7 ani, în funcție de specialitatea medicală aleasă. Ea se adaugă la cei 6 ani de facultate de medicină. 

La finalul rezidențiatului, medicii susțin încă un examen, în urma căruia obțin diploma de medic specialist în specialitatea aleasă la rezidențiat. 

12 centre universitare organizează pregătire în rezidențiat pentru viitorii medici: București, Cluj Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Târgu Mureș, Arad, Brașov, Constanța, Oradea, Sibiu și Galați. 

În unul dintre aceste centre – la Arad – niciun medic nu a făcut rezidențiat pe post. Centrul din Arad a pregătit 28 de medici rezidenți care au devenit, de curând, specialiști.

Aproape 1.500 de proaspeți medici specialiști fără post în București

Cum arată situația pe orașe?

La Sibiu, din 161 de absolvenți de Medicină, doar 6 au făcut rezidențiat pe post. 

La Timișoara, din 520 de medici rezidenți, 35 au făcut rezidențiat pe post. 

La București, cel mai mare centru universitar, 208 absolvenți de Medicină au făcut rezidențiat pe post, dintr-un total de 1.677 de medici rezidenți. Restul de 1.469 își caută de lucru. 

Situația din cele 12 centre universitare care organizează pregătire în rezidențiat:

Total în cea mai nouă generație de medici specialiști din cele 12 centre universitare: din 4.693 de medici rezidenți, 514 au făcut rezidențiat pe post, iar 4.179 au făcut rezidențiat fără post. 

Dr. Elena Copaciu: „Cum absoarbe sistemul peste 4.000 de medici?”

Conferențiar universitar la UMF „Carol Davila” și coordonator de rezidențiat în specialitatea ATI la Institutul „Matei Balș”, Elena Copaciu nu vede cum ar putea fi absorbiți în sistemul public de sănătate cei aproape 4.200 de proaspeți medici specialiști care au făcut rezidențiat fără post și își caută de lucru chiar în această perioadă. 

„Cum absoarbe sistemul peste 4.000 de medici?”, se întreabă ea. 

Variantele pe care le are la dispoziție un proaspăt medic specialist care a făcut rezidențiat fără post sunt, potrivit Elenei Copaciu:

• să „prindă” contract de gărzi cu unul sau mai multe spitale care au nevoie să își acopere liniile de gardă – medicul va lucra în spitalul respectiv un număr de gărzi lunar;
• să aștepte organizarea de concursuri de angajare în spitalele publice;
• să își găsească de lucru în sistemul privat de sănătate sau în afara țării. 

Iar „ca să aștepți organizarea unui concurs de angajare, înseamnă să îți permiți să stai o perioadă fără salariu. Din momentul în care se publică un post pentru concurs și până când se organizează concursul trec între 30 și 45 de zile. Nu mai vorbim cât se așteaptă până se organizează concurs: poate dura luni sau ani de zile”, arată coordonatoarea de rezidențiat. 

În București, spre exemplu, în specialitatea Anestezie – Terapie Intensivă, doar Spitalul „Sf. Pantelimon”, a cărui secție ATI a fost în centrul unui scandal uriaș în urmă cu 2 ani, a scos posturi la concurs în ultimii ani: „Acolo, deficitul de personal este cronic, iar rulajul de pacienți este foarte mare”, spune Elena Copaciu.

În rest, „cu greu s-au aprobat derogări și s-au scos posturi la concurs, în funcție de prioritățile momentului”, explică medicul ATI. 

O profesie în care se intră târziu pe piața muncii

În plus, media de vârstă a proaspeților medici specialiști care ies din rezidențiat este de 30 sau peste 30 de ani, spune Elena Copaciu. Este o profesie în care se intră târziu pe piața muncii, comparativ cu altele. Unii dintre acești tineri au deja familii pe care trebuie să le întrețină, rate la credite sau părinți pe care trebuie să îi îngrijească. 

„Specializarea în Medicină cere timp. Și chiar și după ce iei diploma de medic specialist, e nevoie de încă un an – doi de practică, în care să te ții bine pe propriile picioare, pentru a stăpâni bine specialitatea”, spune coordonatoarea de rezidențiat. 

În acest timp, ei au nevoie atât de venituri din care să se întrețină, cât și de un contract de angajare sau colaborare, pentru a putea obține, de la Colegiul Medicilor, autorizația de liberă practică. 

„Ca să îți iei autorizație de liberă practică de la Colegiul Medicilor, trebuie să vii cu o hârtie de la locul unde lucrezi. Unii dintre ei fac contracte de voluntariat cu spitalele, doar ca să poată obține autorizație de liberă practică”, explică Elena Copaciu. 

Cel mai frecvent, tinerii medici ajung să încheie contracte de gărzi cu spitalele – lucrează lunar un număr de gărzi: „Managerii de spitale sunt mai deschiși să le ofere tinerilor medici contracte de gărzi, pentru că au nevoie să își acopere liniile de gardă, în loc să scoată la concurs post pe perioadă nedeterminată.”

Însă partea de gărzi reprezintă „o uzură fizică importantă”, spune Elena Copaciu. „Nu este ca și cum ai lucra zi de zi la cabinet. Să îți petreci nopți în șir prin gărzi presupune o uzură fizică foarte mare.”

Doctorii tineri fug din spitalele care le cer „să cârpească actul medical”

Sunt și spitale care scot posturi la concurs, însă în cele mai multe cazuri este vorba despre spitale din provincie, care nu au condiții și care le cer medicilor să „cârpească” actul medical, mai spune Elena Copaciu. Ea mărturisește că are foști rezidenți care au plecat din astfel de spitale la câteva luni după angajare, din lipsă de condiții. 

La unele dintre ele, nu se mai prezintă nimeni atunci când se organizează concursuri de angajare, adaugă medicul ATI. 

Elena Copaciu are două foste rezidente, acum medici specialiști, care au preferat să lucreze la „privat” în București după ce, în spitalele de provincie unde se angajaseră inițial, „li se cerea să accepte lipsa de materiale, de medicamente, lipsa de personal. Li se cerea să «cârpească» actul medical. Așa ceva nu este de acceptat.”

În plus, în unele perioade, cum este în acest moment, angajările din spitale sunt blocate și se pot scoate locuri la concurs doar prin memorandum, prin excepții decise de Ministerul Sănătății, pentru spitalele din subordinea sa, și de consiliile județene sau primării, pentru celelalte spitale.

„Privatul vrea ca medicul să aibă un nume care atrage pacienți”

Iar în ceea ce privește deschiderea unui cabinet medical propriu, acolo unde specialitatea medicală se pretează, sau angajarea la privat, lucrurile nu sunt, la începutul carierei, atât de simple cum par, afirmă Elena Copaciu: „La început de drum le e mai greu să deschidă un cabinet propriu și destul de greu sunt angajați și de policlinicile private. Pentru că privatul vrea ca medicul să aibă un nume și niște titluri care să atragă pacienți”.

HotNews a încercat, în ultima săptămână, să stea de vorbă și cu medici rezidenți sau proaspeți specialiști care au făcut rezidențiat fără post despre ce variante de angajare au în momentul în care își încheie studiile. Toți cei contactați au refuzat, motivând că „nu vor să atragă atenția asupra lor” și că se tem că un interviu în care vorbesc despre problemele sistemului „le-ar putea scădea și mai mult șansele de angajare”. 

Zeci de proaspeți medici chirurgi în București, toți fără post

În unele specialități medicale, chiar și în centrele universitare mari, niciun medic rezident nu face rezidențiat pe post, arată datele din cele 12 centre universitare din țară, analizate de HotNews.

În București, din 40 de rezidenți în Chirurgie generală, niciunul nu a făcut rezidențiat pe post.

În specialitatea Gastroenterologie, din 33 de medici rezidenți, unul singur a făcut rezidențiat pe post, însă locul asigurat este la Spitalul Județean din Brăila. Legea permite ca postul oferit să fie într-un spital din alt oraș, dar care aparține de centrul universitar unde se face pregătirea în rezidențiat. 

La Obstetrică – ginecologie, din 48 de medici rezidenți care au devenit specialiști, doar 6 au făcut rezidențiat pe post: doi ca asistenți universitari la UMF „Carol Davila”, iar 4 au post la spitale din alte orașe – Sinaia, Ploiești, Zimnicea și Fetești. 

La Ortopedie, un singur medic rezident a făcut rezidențiat pe post, însă postul nu este în Capitală, ci la spitalul din Oradea. 

La Psihiatrie, din 42 de medici rezidenți, unul singur a avut post, tot în afara Bucureștiului: la spitalul orășenesc din Zimnicea.

La Reumatologie, tot un singur medic pe post, din 28 de rezidenți: la Spitalul „Dimitrie Gerota”.

La Urologie, un singur rezident pe post, din 16: la UMF „Carol Davila” (asistent universitar). 

La Cardiologie, din 50 de medici rezidenți, doar 5 au făcut rezidențiat pe post: dintre aceștia, doi au posturi la Târgoviște, iar unul în Giurgiu. 

La Neurologie, din 27 de medici rezidenți, doar 3 au post: unul singur în București, iar ceilalți doi, la Fetești, respectiv Târgoviște. 

Bolile infecțioase și Oncologia sunt printre specialitățile cu cel mai mare număr de rezidenți pe post în Capitală: la Boli infecțioase, 17 din 48 de rezidenți au avut post, iar la Oncologie, 10 din 44. 

Niciun rezident pe post la Chirurgie și Oncologie, la Cluj și Timișoara

Situația este similară și în alte centre universitare mari din țară.

La Cluj Napoca, la trei specialități medicale importante – Chirurgie generală, Oncologie și Gastroenterologie – niciun absolvent de Medicină nu a făcut rezidențiat pe post. 

La Chirurgie generală au fost 6 medici rezidenți, la Oncologie 11, iar la Gatroenterologie au fost 9. 

La Timișoara, aceeași situație: specialități medicale importante fără niciun rezident pe post. 

Din 15 rezidenți la Chirurgie generală, 8 la Diabet zaharat, 19 la Medicină de laborator, 16 la Obstetrică – ginecologie, 19 la Neonatologie, 20 la Oftalmologie și 7 la Oncologie, niciunul nu are post. 

La Iași, din 33 de medici rezidenți la Medicină de familie, niciunul nu are post. Și la Oncologie, din cei 7 medici rezidenți, niciunul nu are post. La Reumatologie au fost 13 medici rezidenți, toți fără post. La fel și la Urologie: 5 medici rezidenți, toți fără post. 

Din 22 de rezidenți la Cardiologie, doar doi au post, la UMF Iași (asistenți universitari). La Chirurgie Generală, din 19 medici, doar 3 au post, toți în afara orașului: la Târgu Neamț, Piatra Neamț și Sighetu Marmației. 

Orașele cu facultăți de Medicină, dar fără posturi de medici

La Craiova, din 7 medici rezidenți la Pneumologie și 5 la Oncologie, niciunul nu are post.

Din 17 medici rezidenți în Chirurgie generală, unul singur are post, la Spitalul Orășenesc din Corabia. 

La Medicină de familie, din 25 de rezidenți, unul singur are post, la Serviciul de ambulanță Buzău. La Neurologie, din 14 medici rezidenți, unul singur are post, dar tot departe de Craiova: la Spitalul de Psihiatrie Săpoca. 

La Oradea, câteva specialități nu au avut niciun rezident pe post: Neurochirurgie (5 medici rezidenți în total), Obstetrică – Ginecologie (4 rezidenți în total), Oftalmologie (10 rezidenți), Oncologie (11 rezidenți), Ortopedie (5 rezidenți), Pediatrie (7 rezidenți), Psihiatrie (6 rezidenți). 

La fel se întâmplă și la Sibiu: niciun rezident pe post la Boli infecțioase (5 medici rezidenți în total), Medicină de familie (12 rezidenți în total), Gastroenterologie (5 rezidenți), Obsterică – ginecologie (9 rezidenți), Psihiatrie (9 rezidenți), Neurologie (4 rezidenți). 

La Târgu Mureș, din 7 medici rezidenți la Obstetrică – ginecologie, 7 la Oftalmologie și 7 la Gastroenterologie, niciunul nu are post. 

Din 10 rezidenți la Diabet, nutriție și boli metabolice, unul singur are post, la Spitalul Județean Alba Iulia. 

La Medicină internă, din 12 medici rezidenți, unul singur are post, la UMF Târgu Mureș. La fel și la Pneumologie: din 18 rezidenți, unul singur are post, tot la UMF Târgu Mureș.

La Constanța, din 9 medici rezidenți la Obstetrică-ginecologie și 10 la Pediatrie, niciunul nu are post. 

Din 15 rezidenți la Cardiologie, unul singur are post, la Târgoviște. Iar la Chirurgie generală, din 7 medici rezidenți, unul singur are post, la Spitalul orășenesc din Măcin.  

La Galați există 104 proaspeți medici specialiști. Doar 8 au post. În specialități precum Cardiologie, Neurologie, Obstetrică – ginecologie, Pediatrie și Psihiatrie, niciun rezident nu a avut post. 

La Arad, din 28 de medici rezidenți care s-au format în Medicină de familie, Medicină internă, Obstetrică – ginecologie sau Pneumologie, niciunul nu are post. 

Propunerea unui rector UMF: Limitarea numărului de medici rezidenți și rezidențiat doar pe post

Cifra de școlarizare a facultăților de Medicină este aprobată, în fiecare an, de Ministerul Educației, în funcție de capacitatea fiecăreia. 

În ceea ce privește locurile la rezidențiat, în acest moment, „legea te obligă ca, pe domeniul Medicină, să scoți, la rezidențiat, un număr de locuri cel puțin egal cu numărul de absolvenți. Pentru că ei nu au drept de practică la terminarea facultății și trebuie să urmeze pregătirea în rezidențiat”, explică, pentru publicul HotNews, prorectorul UMF „Carol Davila” din București, Cătălina Poiană, care este și președintele Colegiului Medicilor.

Doar absolvenții de Farmacie și Stomatologie au drept de liberă practică în momentul în care termină facultatea, mai spune Cătălina Poiană. Însă și pentru ei există locuri de pregătire în rezidențiat, dacă doresc să se perfecționeze.

Dar există orașe „supraaglomerate cu medici rezidenți, pentru că toți medicii ar vrea să rămână în centre universitare după ce termină rezidențiatul”, spunea, recent, într-un dialog cu HotNews, Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

„Iar dacă nu își găsesc post, ei sunt cei care pleacă din sistem”, adăuga acesta.

Există inclusiv cazuri de tineri medici care aleg să urmeze două sau trei programe de pregătire în rezidențiat, unul după altul, pentru a rămâne să lucreze în orașul unde își doresc, dar nu s-au putut angaja ca medici specialiști, mai spunea rectorul UMF Iași. 

Din aceste motive, el crede că soluția este revenirea la rezidențiatul pe post, la care s-a renunțat după 1990, dar care „regla nevoile pe care le are sistemul sanitar din România”. 

În paralel, rectorul UMF Iași își dorește și limitarea numărului de medici rezidenți, „având în vedere că pregătirea în rezidențiat costă”.