„Srilankezii încep să perceapă România ca pe un loc abuziv” – Interviu cu o jurnalistă de investigații din Sri Lanka, despre migrația „din disperare” către țara noastră
Jurnalista de investigații din Sri Lanka Dilrukshi Handunnetti, care a documentat ani de zile migrația srilankezilor, a explicat pentru publicul Hotnews.ro care sunt mecanismele prin care acești oameni ajung să muncească în România: cât îi costă plecarea, de unde împrumută banii, ce reputație are țara noastră.
- Din 7 bănci srilankeze testate de jurnalistă, doar una singură a fost de acord să finanțeze legal plecarea la muncă în România.
- „Nu au încredere că oamenii care muncesc în România pot rambursa împrumutul sau cred că vor pleca în țările vestice și-și vor pierde urma”, spune Dilrukshi Handunnetti.
Sri Lanka traversează vremuri complicate. De la atentatele din ziua de Paști din 2019, care au dat o lovitură mortală turismului (o sursă importantă de venit a țării) la pandemia de Covid, și până la criza economică din 2022, nenorocirile par că nu se mai opresc.
În primăvara lui 2021, președintele de atunci, Gotabaya Rajapaksa, a interzis, peste noapte, importurile de fertilizatori și pesticidele sintetice și a obligat milioane de fermieri să folosească îngrășăminte organice. Această schimbare a cauzat scăderea, în doar șase luni, cu 20% a producției de orez și cu 18% a celei de ceai (principala marfă de export a țării).
După anii de proastă gestionare economică, corupție, politici greșite și efecte ale invaziei Ucrainei, în 2022, Sri Lanka s-a trezit în cea mai acută criză economică și socială din toată perioada sa de independență, după 1948. Oamenii au rămas fără curent electric, benzină, produse de strictă necesitate, medicamente.
Protestele împotriva guvernului au dus la plecarea din fruntea țării a familiei Rajapaksa, care conducea țara de 20 de ani. Situația politică și socială nu s-a îmbunătățit însă semnificativ.
Numai în 2022, peste un milion de srilankezi au părăsit insula. În 2022 și 2023, peste 34.000 au ajuns și în România.
Migrația srilankezilor în România, potrivit datelor oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări.
Pentru a afla mai multe informații despre srilankezii care vin să muncească în România, HotNews.ro a stat de vorbă cu Dilrukshi Handunnetti, jurnalistă și avocată srilankeză, premiată la nivel internațional pentru munca ei de reporter.
Dilrukshi investighează de ani de zile migrația srilankezilor, atât către România, dar și către alte țări, și ne-a ajutat să înțelegem mai multe despre acești oameni: cât îi costă să vină la noi, cine le acordă împrumuturi, care sunt filierele de migrație și așa mai departe.
Băncile din Sri Lanka acordă foarte rar împrumuturi pentru oamenii care pleacă să muncească în România
Am vorbit cu mai mulți srilankezi din România și am aflat că sumele de care au nevoie pentru a veni să muncească aici sunt între 3000 și 4000 euro (comisioane intermediari, bilete de avion, taxe de viză etc). Cum fac rost de acești bani?
Dilrukshi: Trebuie să încep prin a spune că avem o lungă istorie de migrație pentru muncă deși, până de curând, destinația principală era Orientul Mijlociu. Am început să migrăm acolo la sfârșitul anilor 60, iar plecările au continuat să crească după ce politica noastră economică a trecut la una deschisă (caracterizată prin liberalizarea controalelor comerciale și valutare și introducerea unei strategii economice dependente de investițiile private, străine și exporturi) în 1978.
Una dintre principalele surse de venit din țara noastră sunt banii trimiși de cei care lucrează în afară*, în special de lucrătoarele domestice din Orient. Chiar și astăzi. Bărbații pleacă, cel mai des pentru a lucra ca șoferi sau muncitori în construcții. Suntem 22 de milioane în țară și două milioane în străinătate.
*Un articol Hotnews din 2023 care vorbea despre țările care ar intra în colaps dacă oamenii plecați la muncă în străinătate nu ar mai trimite bani acasă, menționa Sri Lanka și faptul că remitențele depășiseră exporturile de ceai. Sumele erau doar cele oficiale, nu și prin sistemul ilegal undiyal, care ocolește sistemul bancar. Prin undiyal se trimit anual sute de milioane de dolari, în ciuda încercărilor guvernului de a stopa acest sistem.
Am descoperit ceva foarte interesant legat de împrumuturile pe care oamenii le iau pentru a putea pleca să muncească în România. Există, pe de o parte, împrumuturile neoficiale, de la cămătari, dar și o schemă de creditare, numită Manusavi, oferită de banca noastră centrală în colaborare cu Biroul de Ocupare a Forței de Muncă din Străinătate.
Am sunat la șapte astfel de bănci pentru a întreba cum se poate obține un astfel de împrumut pentru a migra în România și am primit răspunsuri foarte diverse.
Ce am aflat este că, de anul trecut, nu se mai oferă astfel de împrumuturi pentru oamenii care vor să plece în România și în Grecia.
De ce?
Am răspunsurile oficiale și pot doar să le bănuiesc pe cele neoficiale.
Banca Ceylon, de exemplu, mi-a spus că oamenii nu pot trimite remitențe din aceste țări, dar eu nu cred că este adevărat. În cazul Greciei, bănuiesc că stresul financiar prin care trece țara în prezent este adevăratul motiv.
Banca DFCC a oferit același răspuns. Oferă împrumuturi pentru cine vrea să plece în Coreea de Sud, Japonia, Israel și Italia, acestea fiind destinații de încredere, dar în momentul în care au auzit de România, au refuzat. Același motiv: că nu au un mecanism de remitențe.
Banca Națională Hatton mi-a spus că nu mai oferă împrumuturi, ceea ce înseamnă că a oferit în trecut. O singură bancă mi-a spus că oferă împrumuturi pentru România, dacă persoana pleacă prin canalele oficiale, adică prin agențiile naționale de recrutare.
Care bănuiești tu că este adevăratul motiv?
Că nu au încredere că oamenii care muncesc în România pot plăti împrumutul. Poate mulți cred că, pentru srilankezii care migrează, România este doar o rampă de lansare către țări vestice, iar dacă pleacă, le poți pierde ușor urma, iar pentru bănci asta este riscant. Bineînțeles, poți obține un împrumut personal sau pentru afaceri dar trebuie să garantezi cu un salariu sau cu o proprietate.
„Mulți care aleg România preferă să plece pe căi neoficiale și să apeleze la serviciile de cămătărie”
Spuneai la un moment dat că este obligatoriu să te înregistrezi la Biroul de Ocupare a Forței de Muncă din Străinătate și, totuși, mulți dintre cei care vin în România nu o fac. De ce?
Da, și guvernul oferă multe beneficii dacă o faci, cum ar fi taxe mai mici sau deloc pentru anumite lucruri, scheme de împrumut și de achiziție de locuințe. Din câte observ, însă, mulți care aleg România preferă să plece pe căi neoficiale și să apeleze la serviciile de cămătărie, care presupun amanetarea aurului familiei – chiar și familiile sărace au aur aici, pentru că au investit în asta de generații – sau oferirea actului de proprietate.
De ce crezi că se întâmplă asta?
Bănuiesc că mulți se gândesc să ajungă în România ca o poartă de intrare în Europa. Să ajungă acolo și să aștepte ocazia de a se putea stabili mai la vest.
Crezi că toată lumea vine aici cu această intenție sau, mai degrabă, preferă să o păstreze ca pe o posibilitate, o poartă deschisă?
Ba da, este foarte posibil.
Salariul mediu în Sri Lanka este 250 de dolari. În România, în unele situații, câștigă 300
Care este salariu mediu în Sri Lanka?
În prezent, este de 250 de dolari. Trebuie menționat că, înainte de 2019, Sri Lanka era considerată o țară de clasă medie superioară, dar, după Covid și colapsul financiar, a trecut în categoria de clasă medie inferioară.
Știi ceva despre agențiile de recrutare din Sri Lanka care trimit oameni în România?
Da, există pe de-o parte agențiile care colaborează cu SLBFE (n.r. – Biroul de ocupare a forței de muncă din străinătate), iar pe de alta, cele care lucrează pe cont propriu.
Am trecut zilele trecute pe lângă un panou enorm cu mesajul „Călătorește în România pentru muncă”. Am vrut să fac o poză, dar nu am avut timp. Sunt sigură, însă, că nu era vorba de o agenție autorizată, pentru că nu am văzut niciun număr de înregistrare SLBFE.
Mă întreb, însă, de ce România continuă să atragă atâția srilankezi și de ce sunt atâtea nereguli legate de acești migranți. Nici salariile nu sunt grozave în România (n.r- din documentarea noastră, de cele mai multe ori, srilankezii din România câștigă între 300 și 600 euro pe lună. Sumele mai mari sunt excepții).
Tot ce pot să bănuiesc este că această criză financiară prin care trecem îi împinge pe oameni să plece, disperați, oriunde.
Din discuțiile pe care le-ai mai avut cu oamenii, crezi că cei mai mulți vor să rămână în România sau să plece mai departe?
Am vorbit cu o singură persoană, cu mama unui băiat care este acum în România, care mi-a spus: Cred că va pleca de acolo. Dar trebuie investigat mai îndeaproape și răspuns la întrebări, precum cât îl va costa să plece, cum va economisi banii…
Pot să confirm, însă, că Italia este un loc special pentru srilankezi. În zona de nord-vest, există o zonă anume numită „Mica Romă”. În fiecare gospodărie există cineva care lucrează în Italia. Sunt bani care vin din Italia.
Tind să cred că dorința de a ajunge în Italia se datorează și unei legături religioase, deși biserica nu are nicio implicare ( n.r. – deși peste 70 % din srilankezi sunt budiști, în câteva regiuni din nord-vestul țării predomină creștinii).
Este vorba de credința lor personală și pentru că mulți au deja membri ai familiei în Italia. Deci cred că este vorba și de religie, și de cultură, și de încredere și de faptul că știu că vor fi și alți srilankezi acolo.
Îmi închipui că migrația către Italia a luat amploare în ultimii ani, pentru că din 2022 au început să pună ștampilă pe pașaportul srilankez. Exact acum un an, mergeam la o conferință în Italia pentru a conduce un atelier despre leadershipul feminin. Când am fost să-mi iau viza, mi s-a spus ca, la întoarcerea în țară, să mă întorc la ambasada și să confirm faptul că m-am întors.
Am reacționat furios, am apelat ambasadorul și i-am spus că nu am de ce să-mi înregistrez întoarcerea și că nu pot trata oamenii așa, ca și cum toată lumea încearcă să fugă din țară. M-am simțit foarte jignită, pentru că aveam un milion de motive să mă întorc în Sri Lanka, incluzând organizația pe care o conduc.
„Oamenii încep să perceapă România ca pe un loc înfricoșător și abuziv”
Știi ceva despre percepțiile pe care srilankezii pe au despre România?
Oamenii nu știu mare lucru despre România. Chiar urmăream niște video-uri pe Youtube care vorbeau despre cât de frumoasă este România, dar doar din punct de vedere turistic. Este foarte curios să descoperi youtuberi srilankezi care fac astfel de video-uri despre România. Și nu sunt puțini.
Oamenii sunt curioși, dar, încet-încet, încep să-l perceapă ca pe un loc înfricoșător și abuziv. Cu toate acestea, încă vor să plece. Văd tot timpul o coadă lungă de oameni în fața ambasadei României din Colombo, numai bărbați. Nu am văzut aproape deloc femei.
Am tot citit povești ale celor care ajung acolo pe căi legale, că li se promite o anumită cazare și primesc altceva, li se promite un salariu și primesc o plată mult mai mică. Nu este nimic nou în ceea ce privește migrația pentru muncă, mai ales în Orient, doar că te-ai aștepta la altceva de la o țară europeană.
Ce diferențe ai mai identificat între migrația spre România și cea spre țări noneuropene?
Cursul de limbă de bază, de exemplu. În Singapore sau Israel, de exemplu, li se cere sau oferă un training vocațional și de limbă engleză, fără discuție, pe lângă un training cultural și legal. Bineînțeles, nu este posibil să înveți toate acestea într-o săptămână sau două, dar ai măcar o idee despre ce te așteaptă.
INTERVIURILE HotNews.ro