Statul român nu știe câți dintre copiii prematuri supraviețuiesc

Rata de supraviețuire a nou născuților sub 24 de săptămâni este mică peste tot în lume, spune medicul neonatolog Raluca Tocariu. Dar România nici măcar nu știe de unde plecăm ca să ne propunem să ajungem undeva. 

• În prima parte a acestei miniserii, HotNews a relatat povestea Cassiei, o fată care s-a născut în vara anului trecut, la Maternitatea Giulești din Capitală. A venit pe lume când sarcina mamei ei avea puțin sub 24 de săptămâni.
• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Alina Neagu, alături de Andrea Muñoz (El Confidencial – Spania), Martina Bozukova (Mediapool – Bulgaria) și Giovanni Vale (OBCT – Italia).

Problematica copiilor născuți prematur e atât de complexă încât în Uniunea Europeană doar 4 din 10 bebeluși născuți la 24 de săptămâni de gestație supraviețuiesc, arată statisticile.

În Statele Unite, spune medicul neonatolog Raluca Tocariu, de la Maternitatea Giulești „se încearcă acum, este o nouă provocare, să salveze copiii cu vârsta de gestație sub 24 de săptămâni. Dar chiar și ei mai raportează, din când în când, câte un caz care a supraviețuit, însă de cele mai multe ori cu sechele majore.”

Maternitatea Giulești a avut, anul trecut, doar 2-3 astfel de cazuri. Cassia este singura supraviețuitoare. Un alt bebeluș, născut la 22 de săptămâni, a supraviețuit doar o săptămână.

„Pentru ca toți acești copii să trăiască, ar trebui să inventăm nu doar incubatorul, ci uterul artificial, ca să poți să îi ții în viață”, spune medicul neonatolog Raluca Tocariu.

Statul român nu știe câți dintre prematuri supraviețuiesc

Statul român nu știe câți bebeluși născuți prematur supraviețuiesc și câți se pierd, într-un an, rezultă din răspunsurile instituțiilor la întrebările HotNews.

Institutul Național de Sănătate Publică centralizează doar numărul bebelușilor născuți prematur în fiecare an și vârsta de gestație la care s-au născut. Cifrele privind supraviețuirea lor sunt știute, practic, doar punctual, de medicii din fiecare maternitate în parte, dar nu sunt centralizate nicăieri.

Statisticile arată, însă, că unul din 10 bebeluși se naște prematur în România. Un raport Eurostat din anul 2022 arată că, din totalul de 153.397 de nou născuți vii, 16.053 au fost născuți prematur (între 21 și 37 de săptămâni).

Doar 23 de maternități de gradul III

Maternitatea Giulești este maternitate de gradul III – în categoria celor mai bine dotate și echipate maternități din România. România are doar 23 de astfel de maternități, arată o hartă interactivă realizată de Asociația Prematurilor. Dintre acestea, 8 sunt în București și 3 sunt în Timișoara.

Ce înseamnă o maternitate de gradul III? „Pentru mine, ca ginecolog, în momentul în care am prematuri de 30, 32, 33 de săptămâni, si cunosc colectivul secțiilor de neonatologie nu am nicio emoție. Îi salvăm, îi facem oameni. În spitalul nostru, nu există aparat, dispozitiv medical sau medicament care să se fi inventat si pe care să nu îl avem aici. Avem pe ce pune mâna”, explică dr. Traian Maier, directorul medical al Maternității Giulești.

Problemele țin de paturile de Terapie Intensivă insuficiente și de personalul insuficient, conform medicului neonatolog Raluca Tocariu. Ea spune și că „este foarte important personalul mediu. Și este foarte greu să antrenezi și să pregătești o asistentă să ajungă să facă Terapie Intensivă neonatală. Adică la noi, cel puțin, asistenta de Terapie Intensivă este mâna mea dreaptă. O perfuzie pentru un copil de 500 de grame se calculează la zecimală. E foarte greu să prinzi branulă, cateter.”

„Este microchirurgie ce se face acolo”, completează dr. Traian Maier.

Maternitatea Giulești are 13 paturi de Terapie Intensivă. „Să presupunem că avem internate 13 paciente ca Mihaela și apoi ne întrebăm ce facem cu a 14-a, când 13 locuri sunt ocupate și suntem informați că la camera de gardă s-a prezentat o pacientă cu sarcina de 28 de săptămâni, cu iminență de naștere prematură. Problemele țin de faptul că nu putem să asigurăm suport medical avansat pentru toate pacientele, care ar avea nevoie de serviciile noastre într-un moment anume”, explică directorul medical al Maternității Giulești.

Nou-născuți încălziți cu sticle cu apă caldă

Organizația Salvați Copiii a început, în urmă cu 15 ani, să doteze maternități din România, cu bani strânși din donații și sponsorizări. A ajuns, de atunci, în 130 de spitale, unde a investit în jur de 15 milioane de euro.

Dacă în urmă cu 15 ani, mortalitatea infantilă (decese la copii mai mici de un an) în România era de 11 la mie, astăzi, ea a scăzut la 5,6 la mie, spune Gabriela Alexandrescu, directorul executiv al Salvați Copiii România, într-un dialog cu HotNews.

Pentru a ajuta nou-născuții cu probleme să supraviețuiască, Salvați Copiii s-a concentrat pe dotarea cu aparatură medicală de ultimă generație a secțiilor de Neonatologie și Terapie Intensivă din maternități.

În plus, a încercat să sprijine gravidele din zone vulnerabile să își monitorizeze sarcina, lucrând de la construirea de grupuri interdisciplinare în jurul medicului și asistentului social, până la dotarea cabinetelor medicilor de familie cu aparate ecograf performante, povestește Gabriela Alexandrescu.

În afara barierelor care țin de cunoașterea publică a subiectului, o piedică importantă o reprezintă distribuirea, din punct de vedere geografic, a maternităților dotate corespunzător pentru a îngriji un nou-născut prematur sau cu alte probleme: în toată țara sunt doar 23 de maternități de gradul III, dintre care 8 în București, iar restul localizate în special în marile centre universitare.

În cazul unei sarcini cu probleme, aceasta trebuie monitorizată, pentru a se ști din timp că gravida trebuie să ajungă să nască într-o maternitate pregătită și să aibă timp să ajungă acolo, înainte de naștere – lucru care se poate dovedi vital.

„Vreau să vă spun că nimeni, nicio altă organizație Salvați Copiii din Europa nu investește în achiziția de echipamente pentru spitale sau în renovare și modernizare. Acestea sunt lucruri pe care în alte țări le face statul. Dar iată că la noi nu le face și, de aceea, ne-am asumat noi această responsabilitate”, spune Gabriela Alexandrescu, directorul executiv al Salvați Copiii România, în dialogul cu HotNews.

„Cenușăreasa spitalului”

Acum 15 ani, când Salvați Copiii a început să renoveze și să doteze maternități, în unele spitale, bebelușii erau încălziți cu sticle cu apă caldă, în lipsa incubatoarelor, povestește Gabriela Alexandrescu: „Puneau apă caldă în PET-uri din acelea mari și le puneau lângă bebeluș, ca să îi fie cald. Erau secții unde nu aveau incubatoare, pe vremea aceea. Aveau niște pătuțuri din anii ’60, pătuțuri cu fundul cald, cu un fel de rezistență care încălzea fundul pătuțului, ca un reșou”, povestește Gabriela Alexandrescu.

La acea vreme, adaugă directorul Salvați Copiii, în România „nu se știau prea multe de neonatologie”. Secțiile de neonatologie erau „un fel de Cenușăreasa spitalului”.

Gabriela Alexandrescu mărturisește că „Mulți din medici ne mulțumesc, astăzi, pentru că am evidențiat cumva rolul Neonatologiei și a Terapiei intensive nou-născuți, pentru că multă lume nici nu știa despre existența lor într-o maternitate, într-un, într-un spital. Erau, erau multe probleme în acoperirea consumabilelor, în afară de faptul că nu aveau echipamente moderne, nu aveau incubatoare, nu aveau incubatoare de transport, nu aveau aparate de ventilație.”

„Mulți medici ne spuneau «Am, am doi bebeluși și am un singur aparat. Ce fac? Pe care să îl țin?» Erau probleme clare de supraviețuire și de drept la viață”, subliniază directorul Salvați Copiii România.

Sfat pentru cei care ne conduc „dacă vor să mai existăm ca națiune”

Condițiile din secțiile de Neonatologie sunt astăzi mult mai bune, spune directorul Salvați Copiii, dar „desigur că sunt foarte multe lucruri de făcut în continuare, pentru că, din păcate, la noi cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor sunt la jumătatea celor din Uniunea Europeană. Până nu creștem sumele acestea care sunt alocate sănătății, nu o să avem condiții la fel ca în Europa”.

În plus, subliniază Gabriela Alexandrescu, România nu știe cu exactitate, în acest moment, câți dintre bebelușii născuți prematur supraviețuiesc. „Nu există un registru național al nou-născuților prematur. Asta cu toate că medicii au cerut, de foarte mult timp, crearea unei baze de date electronice, inclusiv a numărului de locuri de la Terapie Intensivă nou-născuți.”

Gabriela Alexandrescu are și un mesaj către autorități, în contextul în care natalitatea este în continuă scădere în România: „Dacă Guvernul, cei care ne conduc, vor să mai existăm ca națiune, ar trebui să acorde atenție în primul rând natalității și serviciilor din jurul familiei, să alocе și bani pentru sănătate, educație. Nu ai cum, fără bani, să dezvolți astfel de servicii. Eu cred că oamenii ar fi mult mai mulțumiți dacă ar avea spitale dotate corespunzător, creșe, grădinițe cu program potrivit cu programul lor de lucru, astfel încât să stea liniștiți pe durata jobului că au copilul în siguranță.”

Țara cu probleme similare

În anul 2023, aproximativ 5.300 de bebeluși din Bulgaria – 10% din totalul celor născuți în acel an – cântăreau mai puțin de 2,5 kg la naștere, iar 118 bebeluși s-au născut înainte de 28 de săptămâni de gestație, potrivit datelor Institutului Național de Statistică din țara vecină.

Ca și în România, una dintre problemele grave ale Bulgariei ține de monitorizarea sarcinilor și prevenirea nașterilor premature în rândul femeilor din zone și categorii defavorizate – fără asigurare de sănătate, needucate și fără resurse financiare.

Cu toate că numărul gravidelor din categorii defavorizate care își monitorizează sarcina este în creștere în ultimii ani, numărul lor rămâne insuficient. Multe dintre femeile din categorii defavorizate nu au fost supuse niciunei examinări preventive în timpul sarcinii.

În plus, dotările învechite din multe spitale din Bulgaria nu au permis, până de curând, o îngrijire adecvată a nou-născuților prematuri.

Ca și în România, în Bulgaria au început să fie cumpărate incubatoare noi și alte echipamente moderne pentru secțiile de Neonatologie abia în ultimii ani, prin eforturi ale statului, dar și prin campanii caritabile.

O altă problemă – similar cu situația din România – este deficitul de medici neonatologi.

Majoritatea maternităților mari au un psiholog care oferă suport mamelor de prematuri, dar numai pe perioada spitalizării, ceea ce este considerat insuficient.

Croația a îmbunătățit constant condițiile din secțiile de Neonatologie

„Chiar dacă nu ar trebui, ne atașăm emoțional copii și de părinții lor, iar atunci când lucrurile nu merg bine, este o lovitură foarte grea și pentru noi”, mărturisește dr. Rebeka Ribičić, medic neonatolog la Spitalul Universitar din Zagreb.

În Croația, cazurile de deces în rândul prematurilor „sunt rare și în conformitate cu media europeană”, spune medicul croat.

În Uniunea Europeană, rata de supraviețuire a prematurilor este de aproximativ 40% pentru toți copiii născuți la 24 de săptămâni de gestație, 50% pentru cei născuți la 25 de săptămâni, 60% pentru cei născuți la 26 de săptămâni, 70% pentru cei născuți la 27 de săptămâni și 80% pentru cei născuți la 28 de săptămâni.

Potrivit Rebekăi Ribičić, condițiile din secțiile de Neonatologie s-au îmbunătățit constant față de acum 15-20 de ani, iar prematurii care se nasc astăzi „au șanse mult mai mari nu doar să supraviețuiască, ci și să facă acest lucru fără leziuni neurologice”.

Spre exemplu, noile ventilatoare din secțiile de Neonatologie din Croația folosesc inteligența artificială pentru a recunoaște nevoile nou-născuților și se activează doar atunci când este necesar.

Unde supraviețuiesc cei mai mulți prematuri?

În Spania s-au născut, în anul 2023, 21.322 de copii prematuri, dintr-un total de 320.656 de nașteri. Un procent de 6,6% din totalul nașterilor, ceea ce înseamnă că, în această țară, unul din 15 nou-născuți este prematur, arată datele Institutului Național de Statistică din Spania.

În ceea ce privește rata de supraviețuire a bebelușilor născuți prematur în Spania, aceasta este foarte mare, depășind 95% pentru cei născuți la 28 de săptămâni sau mai târziu. Pentru cei născuți înainte de această vârstă gestațională, rata de supraviețuire este în jur de 65%. Bebelușii născuți la 26 de săptămâni sau mai târziu ating rate de supraviețuire de peste 85%.

Capacitatea tehnologică și de resurse umane a secțiilor de Neonatologie din Spania este printre cele mai bune din lume, arată Ana Remesal Escalero, membru al Societății Spaniole de Neonatologie, într-un dialog cu El Confidencial.

Nu toți prematurii necesită același nivel de îngrijire, așa că există spitale de referință pentru tratarea prematurilor cu o complexitate mai mare a nevoilor de îngrijire. Femeile însărcinate cu risc ridicat de naștere prematură sunt îndrumate să nască în aceste spitale.

În ceea ce privește nașterile premature din zonele rurale, ele reprezintă un fenomen excepțional, deoarece Spania are programe bine puse la punct pentru gravide – programe de monitorizare a sarcinilor, în cadrul cărora sunt detectate cazurile cu risc ridicat, iar nașterile sunt programate în spitale echipate corespunzător, explică reprezentanta Societății Spaniole de Neonatologie.

În Spania, părinții bebelușilor născuți prematur primesc inclusiv asistență psihologică din partea statului. România nici măcar nu știe de unde plecăm ca să ne propunem să ajungem undeva.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.