Consiliul General respinge din nou propunerea Primăriei Capitalei de a-i da lui Costică Constanda o bucată din Satul Francez ca să scape de executare
Consiliul General al Municipiului București a respins joi, pentru a patra oară consecutiv, propunerea Primăriei Capitalei de a-i da lui Costică Constanda o bucată de circa 11.000 mp din Satul Francez, care ar valora circa 35 milioane de euro, pentru a scăpa de executarea silită. Din datoria de 115 milioane de euro, pentru care există hotărâre judecătorească definitivă, municipalitatea a plătit doar circa 17 milioane de euro, și dacă ar da bucata de teren din Satul Francez, tot mai rămâne cu peste 60 milioane de euro de plată.
PNL și USR s-au împotrivit proiectului și au solicitat Primăriei să probeze că a făcut toate eforturile legale pentru a suspenda executarea, dar și să publice corespondența purtată cu avocații familiei Constanda.
„Proiectul este nelegal în forma în care este acum. Nu ați făcut dovada că ați făcut toate demersurile legale pentru a suspenda executarea și a reeșalona plata”, a acuzat Ana Maria Ciceală, consilier USR.
Stelian Bujduveanu, consilier general PNL, a cerut publicarea corespondenței purtate cu avocații familiei Costanda:
„PNL i-a solicitat Gabrielei Firea să pună la dispoziția opiniei publice corespondența dintre Primărie și avocații familiei Constanda. PNL nu se opune, de principiu, ca Primăria Generală să ofere o suprafață de teren care nu a adus niciun beneficiu pentru bucureșteni în ultmii ani, însă procedura trebuie să fie total transparentă.
Or, Gabriela Firea nu vrea sub nicio formă să prezinte Consiliul General și presei acte care să dovedească termenii și condițiile tranzacției. Primarul PSD ne obligă să votăm un document încropit, din care nu reiese clar ce suprafață de teren oferă municipalitatea și ce se întâmplă pe viitor.
Ce garanție au bucureștenii că după ce va primi bunurile imobile din Satul Francez, familia Constanda nu va bloca din nou conturile primăriei? Tranzacția propusă de PSD acoperă doar 20% din datoria de 115 milioane de euro. Și restul banilor cum vor fi achitați? Vom ajunge să dăm în plată o bucată de teren și apoi încă una?”
Ce prevedea proiectul de hotărâre
”Se aprobă darea în plată a imobilelor teren in suprafață totală de 11.102 mp si constructiile situate pe acesta, astfel cum sunt descrise în Anexa prezentei hotărâri, ca modalitate de executare silită a titlurilor executorii reprezentate de Decizia civilă nr. 832A/11.07.2018 pronunțată de Curtea de Apel București in Dosarul nr. 1011/2/2016 şi menţinută prin Decizia civilă nr. 1158/04.06.2019 pronunţată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiție in Dosarul nr. 1011/2/2016”, se arată într-un proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a sedinței CGMB de joi.
Decizia urmărea ca Primăria să scape de executarea silită.
”La solicitarea creditorilor Constanda Costică și Constanda Maria a fost deschis dosarul de executare nr. 202EP/2018 la BEJ Peticaru Eduard, pentru recuperarea creanței ce decurge din titlul executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 832A/2018 pronunțată in dosarul nr. 1011/2/2016; Somația de plată nr. 202EP din 06.01.2020 inregistrată la Direcţia Juridic sub nr. 642/14.01.2020 precum şi Notificarea privind Măsura Infiinţării Popririi nr. 202EP din 05.03.2020 inregistrată la Direcția Juridic sub nr. 5130/06.03.2020”, se arată în referatul de aprobare semnat de primarul Gabriela Firea.
Imobilele ce urmeaza a face obiectul dării în plată vor fi evaluate de un expert ANEVAR, evaluarea urmând a fi supusă spre însuşire Consiliului General al Municipiului Bucureşti anterior încheierii actului de dare în plată, se mai arată în proiect. Deocamdată nu se știe de cât din datoria de 115 milioane de euro va scăpa Primăria după ce dă terenul, suma urmând să fie stabilită după evaluare.
Primăria Capitalei a prevăzut în bugetul pe anul 2020 circa 100 de milioane euro pentru a-l despăgubi pe Costică Constanda, dar nu mai are banii necesari.
Satul Francez are o suprafață de circa 60.000 mp, potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei. O parte din terenul pe care îl va lua Constanda are deschidere la Șoseaua Nordului.
Practic după 20 de ani de procese și negocieri se revine la situația inițială, când Constanda a devenit proprietar în Satul Francez.
Povestea începe în urmă cu aproape 20 de ani, când Constanda cumpără de la familia Lincaru, foștii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. În 2001, a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, la vremea respectivă primar general al Capitalei, a hotărât să păstreze Satul și i-a oferit lui Constanda, la schimb, în baza Legii 10/2001, 3,3 hectare în Parcul Bordei.
Constanda a vrut să construiască acolo clădiri de locuințe, dar municipalitatea s-a opus fiindcă era spațiu verde. Acesta s-a considerat nedreptățit și s-a adresat instanței. Judecătorii i-au dat dreptate, obligând Consiliul General al Municipiului București să-i aprobe blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei și să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro. La această suma s-au mai adăugat penalități de circa 12 milioane de euro, suma ajungând la aproape 30 de milioane de euro.
Ca să nu plătească acești bani, iar Bordeiul să rămână parc, în 2008, primarul Capitalei la vremea respectivă, Adriean Videanu, și Costică Constanda au semnat un contract prin care Costică Constanda a renunțat la terenul din Parcul Bordei și a primit la schimb o suprafață identică în Satul Francez. În contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se obligă să-i aprobe lui Constanda, în Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care îi permitea să construiască blocuri de 5 etaje.
În mod normal, aici problema trebuia rezolvată. Numai că Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat în timp util, ci abia în decembrie 2010, după ce Costică Constanda a dat deja în judecată Primăria Capitalei și a cerut daunele aferente.
De ce cere Constanda despăgubiri
După aprobarea schimbului de terenuri, Costică Constanda a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a terenului din Satul Francez cu Raptis Kavouras, contract în care se menționa că PUZ-ul trebuie aprobat până pe 30.06.2010, altfel contractele se desființează. Cum aprobările nu au fost obținute până la data respectivă, contractele au fost desființate, iar Constanda s-a adresat instanței pentru recuperarea prejudiciului.
”Contrar susținerii apelantului pârât în sensul că aprobarea planului urbanistic zonal prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti din decembrie 2010 demonstrează buna credinţă a pârâtului, care a procedat la îndeplinirea obligaţiei pe parcursul procesului, Curtea consideră că această executare cu întârziere demonstrează tocmai culpa acestuia. Astfel, deşi obligația putea fi îndeplinită la datele de 25.09.2009 și 30.09.2009, planul urbanistic nu a fost aprobat la acel moment datorită lipsei cvorumului pentru luarea hotărârii şi, în baza aceleiaşi documentații, planul a fost aprobat la 17.12.2010, după formularea cererii de chemare în judecată de reclamanţi şi după desființarea contractelor prin care aceştia au dorit să dispună de bunul dobândit. (…) Scopul reclamanţilor la încheierea contractului de schimb este acela de a folosi şi dispune de terenul primit în schimb, adică de terenul cu parametrii urbanistici menționați în acest contract. Exercitarea acestor atribute ale dreptului de proprietate nu a fost însă posibilă, întrucât reclamanţii au încheiat contractele din 15.07.2008 și 24.09.2008 cu S.C. Raptis Kavouras S.R.L., însă, datorită neobținerii parametrilor urbanistici, la data de 30.06.2010, cele două contracte au fost desfiinţate”, se arată în Hotărârea Curții de Apel de pe 11 iulie 2018, rămasă definitivă prin decizia ICCJ din 2019.
De ce nu a fost aprobat PUZ-ul
Planul Urbanistic Zonal a fost pus mai întâi pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General de pe 25 septembrie 2009. Acesta nu a putut fi supus la vot din lipsă de cvorum, deoarece consilierii PSD și PNL au părăsit sala. Soții Constanda au notificat consilierii generali să aprobe PUZ-ul și să respecte pactul asumat.
Iată câteva dintre discuțiile de atunci, între consilierii generali, înainte ca aceștia să părăsească sala.
Consilierii PSD au spus că nu doresc să fie părtași la așa ceva.
Stan Ion, consilier PSD: ”Domnule primar, domnule preşedinte, stimaţi colegi. Aşa cum am spus şi la punctul de interpelări, mă văd nevoit să mă repet pentru că am ajuns pe ordinea de zi la acest punct care ne interesează sau cel puţin pe marea majoritate dintre noi. Vreau să vă spun că la vremea respectivă noi ne-am dat demisia tocmai datorită acestor dispute cu terenul lui Costanda, cu Parcul Bordei, cu schimbul de terenuri. Vreau să vă spun că se face vorbire despre hotărârea nr. 5/2008. Având în vedere că în perioada când s-a redactat această hotărâre nr. 5 noi consilierii PSD eram demisionari, recomand colegilor noştri de la PSD astăzi să plecăm de la acest punct de pe ordinea de zi şi de la toate celelalte PUZ-uri care sunt pe ordinea de zi şi să nu le votăm, cu atât mai mult că noi ne-am dat demisia la vremea respectivă şi nu am făcut parte nici într-un fel din redactarea hotărârii nr. 5 care a făcut schimbul de terenuri între Costanda şi municipalitate. În aceste condiţii noi nu eram atunci părtaşi şi nu vrem să fim nici astăzi”.
Consilierii PD au spus că PUZ-ul trebuie aprobat deoarece Consiliul General a aprobat schimbul și este vorba despre o hotărâre judecătorească.
Murg Călin, consilier PD: ”Această hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi contractul de schimb cu sultă constituie modalitatea de punere în executare a deciziei civile cu nr. 1146/2007 a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă şi irevocabilă prin care Consiliul General al Municipiului Bucureşti a fost obligat atât la plata sumei de 17.757.210 euro cu titlu de despăgubire cât şi la …. milioane de euro, cât şi la aprobarea documentaţiei de urbanism, PUZ referitor la terenurile situate în Bucureşti în conformitate cu documentaţia depusă, respectiv POT 32, CUT 3,8. Această renunţare, prin contractul de schimb a renunţat definitiv la plata acestei despăgubiri, la cheltuielile de executare silită în valoare de 549.000 de RON, precum şi la despăgubirile calculate la data de 01.10.2006 care depăşesc 12 milioane de euro, s-a făcut însă condiţionat de respectarea de către municipalitate şi Consiliul General ale unor obligaţii expres asumate de municipalitate şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, una dintre ele fiind aprobarea de către Consiliul General pe terenul din Satul Francez oferit la schimb a unor parametrii urbanistici expres prevăzuţi atât în Hotărârea C.G.M.B.nr. 5/2008 cât şi în cuprinsul contractului de schimb”.
PUZ-ul a fost din nou supus aprobării Consiliului General, pe 30 septembrie, însă consilierii PSD și PNL au părăsit din nou sala motivând că nu sunt de acord să voteze proiecte imobiliare care sluțesc orașul. Astfel, proiectul nu a mai fost supus la vot din lipsă de cvorum.
În aceeași zi, la ora 18.00, a mai fost convocată o ședință de Consiliu General, pentru rezolvarea problemei, dar grupurile PSD și PNL nu au fost prezente și nu a fost cvorum, astfel încât proiectul nu a mai putut fi supus la vot.
Pentru recuperarea prejudiciului în procesul Constanda, în timpul mandatului Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a chemat în garanție toți consilierii generali din perioada 2004-2012, procesul fiind încă pe rol, din lipsă de procedură.