Un fenomen îngrijorător care poate pune în pericol Delta Văcărești. Cum poate fi păstrat micul paradis din inima Bucureștiului

A fost un an secetos, iar apa din bălțile din Parcul Natural Văcărești a scăzut foarte mult, unele dintre ele fiind aproape secate. Nu este prima oară când se întâmplă asta, însă dacă seceta se va accentua, atunci Delta Văcărești va fi în pericol. O spun administratorul zonei protejate precum și asociația care monitorizează locul. Ce e de făcut?

Ștefania Simion, directoarea Administrației Parcul Natural Văcărești – practic administratorul zonei protejate – spune că bălțile au secat din cauza secetei din ultimele luni, dar și din cauza extinderii stufului, care acționează ca un burete.

„A fost un an secetos. Este un fenomen ciclic, au mai fost ani în care din același motiv a scăzut mult nivelul apei și apoi, în timp, s-a refăcut. Nu a fost ceva permanent. Apoi, stuful s-a extins mult, fiind una dintre cauzele scăderii nivelului apei, el acționând ca un burete”, a explicat Ștefania Simion pentru Hotnews.ro.

Deocamdată, speciile din parc nu au fost afectate, însă pe termen mai lung scăderea nivelului apei din bălți este o amenințare dacă nu se intervine.

„Până acum nu au fost specii afectate, este suficientă apă în Parcul Văcărești pentru a susține aceste specii. Din observațiile biologilor noștri, care zilnic monitorizează ce se întâmplă, cu privire la specii de păsări, amfibieni, plante, nu am observat o scădere a numărului de exemplare sau alte probleme. Dacă seceta și scăderea nivelului apei persistă o perioadă mai lungă, 2-3 ani, la rând, fără ca nivelul apei să se refacă de la o cantitate mai mare de precipitații și în lipsa altor intervenții, dar atunci habitatul pentru păsările de apă cel puțin se restrânge. Nu pot să spun că este un pericol de extincție, dar restrângerea habitatului reprezintă o amenințare pentru anumite specii de păsări care depind de acele habitate”, a explicat Ștefania Simion.

Proiectul de reconstrucție ecologică

Deocamdată, nu s-au luat măsuri pentru refacerea nivelului apei în bălți, fenomenul fiind sub observație, însă Planul de management al Parcului, aflat în curs de aprobare, vine cu mai multe soluții.

„Este vorba despre o aducțiune de apă în parc, dar nu putem să spunem de unde va veni apa fiindcă trebuie realizate mai multe studii geotehnice și hidrologice, trebuie făcut un studiu de fezabilitate și abia atunci vom decide de unde aducem apă. Apoi se propune o decolmatare și destufărire a unor zone, pentru refacerea nivelului apei. Această soluție a fost folosită și în alte arii protejate, în Delta Dunării, este un proiect de reconstrucție ecologică. Este o intervenție foarte sensibilă, fiindcă este o intervenție în habitatul unor specii, deci nu poate să fie făcută decât în anumite perioade ale anului, cu niște utilaje foarte speciale și cu mare grijă. Dar este necesară”, a explicat Ștefania Simion.

Până se vor lua aceste măsuri, mai durează însă, deoarece trebuie întâi aprobat Planul de management, apoi făcute demersurile pentru realizarea proiectelor, estimarea fiind undeva la 2 ani.

„Nu este o chestiune de bani, deoarece este o suprafață mică, nu sunt costuri mari, dar este anevoioasă procedura de autorizare deoarece sunt niște soluții sensibile, necesită foarte multe studii și avize. Sperăm ca Planul de management să fie aprobat anul viitor, el este acum în etapa de avizare, va merge la Agenția pentru Protecția Mediului București pentru evaluarea de mediu, după care la Agenția Naturală pentru Arii Protejate, Ministerul Mediului”, a explicat Ștefania Simion.

Operațiunea de destufărire și decolmatare se putea face și înainte de aprobarea Planului de management, însă obținerea aprobărilor pentru această operațiune de reconstrucție ecologică durează cât aprobarea planului de management, deci nu avea sens să fie făcute separat, a explicat Ștefania Simion.

„Dacă seceta se va accentua și parcul va fi în pericol, se poate interveni în procedură de urgență”, spune Ștefania Simion.

„Este un fenomen destul de îngrijorător pe care noi îl observăm de mai mulți ani”

Asociația Parcul Natural Văcărești, care a militat pentru înființarea parcului și s-a implicat în obținerea statutului de protecție a zonei, monitorizează ce se întâmplă cu bălțile din parc și face un studiu pentru a găsi cele mai bune soluții de combatere a fenomenului.

• „Bălțile au secat din cauza secetei. Este un fenomen destul de îngrijorător pe care noi îl observăm de mai mulți ani. Este un trend care a început de prin 2019, foarte sever în 2020 și a continuat, adică diminuarea mare a nivelului apei la sfârșitul verii și toamna. Mă uitam pe o listă cu cantitățile de precipitații și Bucureștiul, în ultimele 3 luni, a primit puțin sub 20 l/mp ceea ce este dramatic.
• Având în vedere că bălțile sunt alimentate din pânza freatică, ele sunt dependente de cantitățile de precipații căzute. Acum am văzut în parc bălți care aproape au dispărut. A mai fost un fenomen de secetă severă în 2007, o mare parte din bălți au dispărut atunci, dar după precipitații s-au refăcut”, a explicat Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.

Acesta spune că este important să se intervină pentru ca nivelul apelor din bălți să nu scadă foarte mult, pe termen lung.

„Din punctul de vedere al Asociației Parcul Natural Văcărești este important să se intervină, să se înceapă aplicarea unor soluții pe termen lung de atenuare a acestui fenomen, care soluții există și nu sunt foarte costisitoare. Este clar că clima s-a schimbat, dacă continuă acest trend s-ar putea ca parcul să fie și mai afectat, hai să vedem ce facem și cum rezolvăm. Pentru asta ai nevoie de studii, de plan de management, din ce știu eu la planul de management care se lucrează acum și sper că va fi aprobat în curând”, a explicat Dan Bărbulescu.

Măsurile propuse sunt aceleași, curățarea și destufărirea unor zone din bălți, dar și un aport suplimentar de apă.

„Fără apă o mare parte din Parcul Natural Văcărești dispare fiindcă vorbim despre o zonă umedă care are nevoie de apă ca să fie viabilă în continuare. Soluțiile sunt legate de managementul bălților, adică curățare, destufărire, lărgire, adâncire, mai ales în anotimpul rece, ianuarie-februarie, atunci când fauna nu e activă. Apoi există soluții de pompare a apei din afară în parc și aici cred că se pot aplica niște măsuri foarte interesante, de exemplu, captarea apei de ploaie din afara parcului și pomparea ei în perioada asta în parc, o pompare din Dâmbovița, puțuri de adâncime. Noi avem un proiect în care căutăm astfel de soluții acum și sper să trezim interesul și să strângem parteneri pe acest subiect, care este foarte important și riscă să afecteze în viitor dinamica naturală a parcului”, a explicat Dan Bărbulescu.

Parcul Natural Văcărești se află pe locul fostului lac Văcărești, pe teritoriul Sectorului 4, între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Independenței. Demersul de a transformă zona într-un parc natural a început în 2012, când Helmut Ignat a publicat în Național Geografic un articol despre „Delta dintre blocuri” și a prezentat imagini impresionante cu acest loc. În 2016 locul a căpătat statutul de parc natural și arie naturală protejată.

Parcul natural Văcărești adăpostește circa 100 de specii de păsări, mai mult de jumătate protejate, potrivit informațiilor furnizate de Asociația Parcul Natural București. Printre acestea se numără rată roșie, stârci, egrete, eretele de stuf, cormoranii, găinușă de baltă.

Zona mai adăpostește 6-7 specii de mamifere (vidra, vulpe, nevăstuică, bizam), amfibieni și reptile.