„Noua” bojdeucă a lui Ion Creangă, restaurată de Consiliul Judeţean Iaşi, criticată în mediul online: „butaforie de lux”, „pensiune banală de două margarete cu parchet şi prize”
Restaurarea bojdeucii lui Ion Creangă – considerată „butaforie de lux” sau „pensiune banală de două margarete”, cu parchet şi prize – s-a realizat cu mijloace adecvate, susţine Consiliul Judeţean Iaşi, cu scopul de a „stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania”.
Personalităţi şi cititori şi-au exprimat uimirea legat de cum arată acum Bojdeunca lui Creangă: cu ciubăr, prize, parchet laminat şi ca o pensiune de două margarete, relatează News.ro.
- „Cum naiba să faci o butaforie de lux total împotriva a ceea ce era locul şi Creangă? Modestia, căldura, tihna, sărăcia, discreţia – era spiritul locului acela – cu poveste, umor şi miros de balegă şi borş. Şi poftim: noii moldoveni s-au boierit. Sper că a rămas bani şi de mobilă Ikea”, a scris Vasile Ernu, scriitor.
- „Curat meşteşug de tâmpenie, ar fi zis Creangă, dacă ar fi văzut ce acoperiş de pagodă japoneză are pe casă”, a scris profesoara Otilia Bălinişteanu.
- Bojdeuca – „reabilitată” „ca o pensiune banală de 2 margarete, cu parchet tip dedeman şi vopsea pe grinzi închisă la culoare total fără legatură cu ceva din original”, a scris o altă persoană.
- Iulian Bulai: „Bojdeuca lui Creangă a ajuns pensiune-model cu încălzire prin pereţi şi gazon”.
- „Dacă eşti din Iaşi, ori ştii Iaşul bine, nu ai cum să nu fii revoltat de dezastrul făcut la Bojdeuca din Ţicău, primul muzeu casă memorială din România”, a spus Bogdan Alecsandru.
Explicațiile Consiliul Judeţean: „A fost restaurată cu mijloace adecvate”
Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă este parte a proiectului „Călător pe meridiane culturale”/ „Traveller on Cultural Meridians”, derulat în cadrul Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020 şi finanţat prin ENI CBC.
Potrivit unui comunicat al CJ Iaşi citat de News.ro, iniţial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din siţă. În cadrul intervenţiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale şi orizontale din beton armat. Planşeul peste parter are grinzi din lemn şi termosistem de argilă armată cu fibre vegetale.
Soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit îndeplinirea urmatoarelor obiective şi nevoi prin:
– consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice;
– desfacerea şarpantei existente din lemn şi refacerea acesteia integral;
– refacerea învelitorii tip şindrilă din lemn, precum şi a sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale;
– bordarea golurilor de uşi şi ferestre existente;
– deoarece fundaţiile existente sunt dispuse la cota -0,70m faţă de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundaţiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic;
– protejarea elementelor din beton armat prin execuţia de hidroizolaţii verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat;
– refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii;
– refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip;
– refacerea tencuielilor şi a finisajelor.
Lucrările de execuţie au demarat cu desfacerea duşumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundaţiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a duşumelilor şi nu desfacere cu recuperare şi restaurare, aşa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziţie de şantier în vederea înlocuirii.
La pereţii interiori şi exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut şi în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa. A fost refăcută învelitoarea de tip şiţă din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al şarpantei a fost tratat ignifug şi antiseptic. Jgeabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuşi la interior cu plumb 2 mm grosime.
Soclul perimetral este protejat prin execuţia de hidroizolaţii verticale exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totaliate. Zidăria aparentă a fundaţiilor din piatră a fost curăţată şi rostuită cu mortare hidrofobe.
De asemenea, s-au executat lucrări de recondiţionare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum şi planşeul, au fost decapate, reparate şi rebăiţuite.
Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost şi el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Şipcile au fost aşezate conform modelului din planşele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată.
Lucrările de intervenţie au fost realizate de către IASICON S.A. în baza Autorizaţiei de Construire nr. 143 din 13.02.2020, emisă de Primăria Municipiul Iaşi. Executantul a respectat în principiu prevederile proiectului nr. 290/2019 şi a dispoziţiilor de şantier emise în timpul execuţiei lucrărilor, punând în aplicare soluţiile tehnice propuse.
INTERVIURILE HotNews.ro