Sari direct la conținut

Primăria Capitalei a finalizat lucrările la incineratorul de nămol de la Stația de Epurare Glina

HotNews.ro
Incineratorul de nămol de la Glina, Foto: PMB
Incineratorul de nămol de la Glina, Foto: PMB

Primăria Capitalei a finalizat lucrările la incineratorul de nămol de la Stația de Epurare Glina, a anunțat primarul general, Nicușor Dan, pe pagina de Facebook. În prezent, Bucureștiul epurează mecanic toată apa uzată, iar biologic doar circa 70%. După finalizarea lucrărilor, municipalitatea nu va mai deversa deloc apă murdară în Dâmbovița, iar nămolul rezultat din procesul de epurare va fi ars.

„A fost finalizată etapa de testare a incineratorului de nămol de la Stația de Epurare Glina și urmează să facem recepția. În câteva săptămâni se va finaliza și etapa a-II-a a Stației de Epurare Glina care va extinde capacitatea de epurare pentru întreg debitul de ape uzate, iar astfel apa provenită din canalizare va fi epurată mecanic și biologic 100%. Odată cu extinderea și modernizarea Stației de Epurare Glina se ajunge la tratarea a cca 12m3/s de ape uzate, iar potrivit calculelor specialiștilor aceștia sunt parametri suficienți pentru București până în anul 2040”, a scris primarul Nicușor Dan pe pagina de Facebook.

Incineratorul de nămol de la Stația de Epurare Glina utilizează nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orășenești și tratează termic deșeurile nepericuloase rezultate din acest proces. Din gazele de ardere rezultate și evacuate de incinerator se recuperează căldură care se folosește pe de o parte, în procesul de uscare și ardere a nămolului, iar pe de altă parte într-un sistem de generare a energiei electrice.

Valoarea investiției este de circa 650 milioane lei plus TVA (150 milioane de euro), banii provenind în mare parte din fonduri europene nerambursabile.

Cum funcționează incineratorul de nămol?

Municipalitatea a prezentat la începutul acestui an cum funcționează incineratorul de nămol de la stația de epurare și ce se întâmplă cu emisiile incineratorului și nămolul ars.

„Nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orășenești reprezintă combustibil pentru Stația de Incinerare. Nămolul este deshidratat în unitatea de deshidratare de unde este pompat în stația de incinerare a nămolului. Din aceste bazine, nămolul este pompat către cuptoare unde, prin ardere este adus la o temperatură de cel puțin 850 grade C timp de cel puțin 2 secunde.

Din gazele de ardere rezultate și evacuate din cuptor se recuperează căldură care este folosită pe de o parte, în procesul de uscare și ardere a nămolului, iar pe de altă parte într-un sistem de generare a energiei electrice cu turbine”, a transmis Primăria Municipiului București.

Gazele arse sunt tratate într-un sistem de tratare în două etape, astfel încât se îndepărtează cenușa în electrofiltre, urmată de reziduurile rezultate din epurarea gazelor arse, retinute in filtrele cu saci. Evacuarea finală a gazelor arse este echipată cu Sistem de monitorizare continuă a emisiilor.

„Scopul principal al procesului de ardere (…) este de a reduce cantitatea de nămol deshidratat și de a limita cât mai mult posibil pericolul pentru sănătate și mediu. Prin arderea nămolului se produc doar două amestecuri solide de substanțe anorganice (cenușă și reziduu de la epurarea gazelor de ardere), partea organică a nămolului fiind arsă, rezultand in principal în dioxidul de carbon și vapori de apă, care după epurarea gazelor de ardere, ajung în atmosferă. Cenușa și reziduurile de la epurarea gazelor de ardere au un volum foarte redus, în comparație cu nămolul deshidratat și pot fi depozitate în siguranță sau valorificate”, au mai explicat reprezentanții municipalității.

Proiectul a început în 2013

Licitația pentru extinderea stației de epurare de la Glina a fost lansată în 19.01.2013, dar din cauza contestațiilor s-a atribuit abia după 4 ani, în final contractul pentru proiectare și execuție, în valoare de 552.872.903,96 lei fără TVA, fiind semnat pe 22.06.2017 cu Asocierea FCC CONSTRUCCION&AQUALIA INTECH&SUEZ INTERNATIONAL.

”Întârzierile au fost generate de: prelungirea termenului de depunere a ofertelor și reevaluarea acestora, nestabilirea termenelor de judecată pentru plângeri și redactarea cu întârziere a Hotărârilor CAB, contestații multiple atât la CNSC, cât și la CAB, urmate de sentințe pronunțate incomplet și de reluarea procedurii de verificare a candidaturilor și a evaluării ofertelor”, se arată într-un răspuns transmis anul trecut de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Ordinul de începere a fost emis începând cu data de 03.08.2017, iar predarea amplasamentului pentru proiectare a fost făcută în data de 07.08.2017. Proiectarea și obținerea autorizației de construire a mai durat încă un an și jumătate, iar predarea amplasamentului în vederea execuției lucrărilor s-a realizat în data de 28.01.2019.

Potrivit contractului inițial, lucrările aveau termen de finalizare 26.11.2019, urmând ca antreprenorul să asigure garanția lucrărilor pentru o perioadă de 365 de zile. Dar au fost probleme cu amplasamentul și cu obținerea autorizațiilor și avizelor, astfel că a fost decalat pe 02.06.2022, dată la care începe perioada de garanție a lucrărilor de 1 an de zile.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro