Programul „Fabricat in Romania” a dat faliment

Initiativa de creare a unei identitati pentru produsele autohtone a ratat intanirea cu consumatorii. Clientii foarte atenti pot gasi pe unele produse un semn vizual ce seamana cu o pata rotunda. Cei cu memorie buna ar putea asocia „pata” cu niste evenimente care au implicat si guvernul trecut, petrecute acum patru ani de zile.

Cei care insa cumpara produsele pentru ca acestea poarta respectiva „pata” pot fi numarati, probabil, pe degete. Programul care si-a dorit ca „romanii sa cumpere produse romanesti”, ramane necunoscut celor carora li se adreseaza.

Nici firmele nu sunt prea multumite de programul „Fabricat in Romania” (FIR). „In afara participarii la doua – trei manifestari nu am avut nici un beneficiu material sau de imagine in fata colaboratorilor nostri de pe urma participarii la programul „Fabricat in Romania”, spune Radu Spirea, director general al firmei de constructii si investitii Vesta.

Si alti producatori, contactati de noi, sunt hotarati sa renunte la „onoarea” de a plati o contributie fara sa primeasca nimic in schimb. Initiativa de acum patru ani s-ar putea reduce la o simpla pagina de Internet. In centrul afacerii se afla Valentin Ionescu, initiatorul programului si proprietarul marcii „Fabricat in Romania”. „Ideea programului este foarte simpla.

In schimbul unei taxe, firmele care produc in tara au dreptul sa foloseasca marca noastra, daca respecta niste standarde elementare. Cu banii adunati, promovam marca «Fabricat in Romania» pe piata interna”, spune Ionescu.

Daca lucrurile ar fi mers bine, consumatorii autohtoni ar fi vazut marca peste tot, ar fi fost convinsi de avantajele produselor cu respectiva sigla si le-ar fi cumparat intr-o veselie. Efectul imediat ar fi fost cresterea productiei autohtone, reducerea somajului si sporirea nivelui de trai.

De ce nu a reusit, nici macar partial, acest proiect? „Datorita lipsei spiritului asociativ din cadrul comunitatii oamnilor de afaceri”, spune Valentin Ionescu. Desi este perfect adevarat ca afaceristii se aseaza cu greu la aceeasi masa, indiferent de cauza, trebuie sa adaugam la reteta esecului si alte ingrediente.

Un program care sa stranga bani de la firme este o idee buna pentru oricine se afla la carma jocului. Asa a gandit si Camera de Comert a Romaniei cand a lansat, in anul 2001, ideea unui program propriu, numit „Produs in Romania”, in aceeasi perioada cu initiativa lui Valentin Ionescu. Gestul Camerei a creat confuzie in randul firmelor, chiar daca nu s-a concretizat intr-un program viabil.

Exista si zvonuri potrivit carora organismele internationale au descurajat programul, sub pretextul ca nu se preteaza legislatiei europene. Asa s-ar explica indepartarea subita a autoritatilor de programul atat de promovat pana atunci. Politica guvernamentala „Made in Romania”Nici politicienii nu au scapat ocazia sa se afiseze cu programul „Fabricat in Romania”.

De altfel, a inceput sa se vorbeasca de program abia dupa ce fostul premier Adrian Nastase i-a laudat calitatile (de altfel, liderul PSD a fost pana in 2001 chiar presedintele de onoare al APPSR). Imediat dupa OK-ul guvernamental, au inceput conferintele regionale care ar fi trebuit sa recruteze firmele din provincie.

Au aparut si copilasi ai FIR, pe domenii cum ar fi agricultura, sanatatea, productia de soft sau transporturi. Oficial, Guvernul nu s-a implicat financiar in program. „Nu au venit bani de la buget, cel putin eu nu stiu de acest lucru. Guvernul a actionat ca operator de vizibilitate.

Poate ca unele ministere au platit pentru anumite actiuni”, spune Vasile Dancu, ministru al Informatiilor la vremea respectiva, in 2001. Daca nu a dat, a luat Guvernul (sau PSD-ul) de la firmele implicate in program? Ionescu neaga implicit acest lucru.

„De la inceputul programului s-au strans cam sase miliarde de lei, bani care au fost cheltuiti pe asigurarea functionarii fundatiei (care gestioneaza programul – n.r) si pe diverse evenimente de promovare”, spune Ionescu. Nici vorba de „bani pentru partid”, deci.

Asociatia pentru Promovarea Produselor si Serviciilor – Romania (APPSR), controlata de catre Valentin Ionescu, se ocupa de FIR din punct de vedere logistic. Aceasta are datorii la unii furnizori. „Am prestat servicii in avans pentru APPSR, cum ar fi insertii in presa si organizarea conferintei de lansare.

Acum suntem in proces cu Asociatia pentru recuperarea unei sume de cateva zeci de mii de euro”, spune Dragos Grigoriu, directorul Tempo Advertising. Valentin Ionescu afirma insa ca datoriile s-au compensat ulterior cu alte servicii. Situatia programului FIR nu este deloc roza.

Initiatorii au fost uitati de oamenii politici, fondurile se imputineaza pe zi ce trece, iar membrii care isi mai platesc cotizatiile se gandesc sa paraseasca programul. Totusi, exista manageri care vad dincolo de esecul FIR. „Cred ca suntem datori sa stimulam consumul produselor autohtone, asa cum fac alte tari. In aceasta idee suntem parteneri FIR.

In acest moment programul este insa inutil societatii noastre”, spune cu dezamagire Octavian Cretu, presedintele Romaqua, producatorul apei minerale Borsec. „Fabricat in Romania” nu este primul proiect esuat din tara noastra. Din pacate, este unul caracteristic.

Ce inseamna programul „Fabricat in Romania”

• Mesajul central pentru consumatori este „produsele care poarta marca «Programul Fabricat in Romania» sunt de calitate”.

• Potrivit initiatorilor, FIR sprijina agentii economici autohtoni in competitia cu produsele din import.

• Pentru a face parte din program, firmele interesate platesc un pachet de servicii, cuprins intre 35 si 100 de milioane de lei pe an. Produsele sunt certificate de o firma specializata, pentru a garanta calitatea ofertei.

• In cei patru ani de functionare programul a strans, conform APPSR, doar sase miliarde de lei.

• Potrivit lui Valentin Ionescu, masa critica pentru ca programul sa se relanseze se ridica la 150 – 200 de mii de dolari.

• Promovarea a lipsit inca de la inceput. Fara sustinere, logo-ul a ramas strain consumatorilor, care nu au perceput semnificatia simbolului.

• Pe site-ul APPSR figureaza 70 de firme care sunt membre ale programului. Obiectul lor de activitate este extrem de variat, de la industria alimentara pana la antreprize de constructii.

Si altii au incercat reteta nationalista

• Marea Britanie a incercat promovarea marcii „Branded in Britan”, initiativa respinsa de partenerii din Uniunea Europeana, pe motiv ca ar contraveni ideii de piata comuna.

• Lucratorii din industria auto din SUA au dorit impunerea ideii de autoturism autohton. Ideea s-a dovedit greu de aplicat atata timp cat existau autoturisme Toyota cu mai multe componente cumparate din SUA decat unele modele americane.

• Unii producatori sustin marca „Made in Europe”, idee respinsa de producatorii germani, care deja beneficiaza de imaginea buna a tarii lor.