Un nou Armaghedon ia la tinta PNA-ul
articol preluat din Cotidianul
Nu va era dor de un Armaghedon? Ieri a mai aparut unul, care are drept tinta Parchetul National Anticoruptie. Cei care l-au trimis se pretind a fi ofiteri de informatii din cadrul Ministerului de Justitie. Azi ar trebui sa fie predat Ministerului Justitiei auditul privind activitatea PNA, realizat de Freedom House.
Nemultumirea celor care au intocmit documentul vizeaza, in principal, faptul ca, din motive neclare, PNA si-a orientat eforturile fie spre cazuri minore, fie spre acele dosare care, intr-un moment sau altul, puteau satisface interesele celor aflati la putere, indiferent de culoarea lor politica. Autorii Armaghedonului trec in revista si unele dintre gafele monumentale ale procurorilor PNA.
Va prezentam extrase cu cele mai importante date si fapte din raport, ignorind aprecierile subiective sau procesele de intentie.
Fleacuri si mizilicuri
• La 8 octombrie 2003, PNA aresteaza mai multi subofiteri din cadrul MI, (…) in ceea ce a fost numit in presa „Afacerea Petrotrans”. Spagile oferite erau 400 de litri de bezina, 10 milioane de lei si o mie de dolari.
• Procurorii PNA Oradea au dispus trimiterea in judecata a lui Ionita Razvan, inspector vamal in cadrul Directiei Regionale Vamale Oradea, pentru ca a luat o spaga de 150 de dolari de la un polonez aflat in tranzit, desi SRI Bihor inaintase cu un an in urma un raport consistent cu privire la Calin Vesa, seful Directiei Regionale Vamale Oradea, dovedit ca fiind in strinsa legatura cu mafia
comisionarilor vamali ce opereaza in zona Bihor – Satu Mare.
• In octombrie 2003, PNA ii aresteaza pe Mihai Marcel si Coman Ion, ambii subcomisari in cadrul Serviciului Economic al Politiei Sector 3, pentru luare de mita si, respectiv, complicitate la infractiunea de luare de mita. Cei doi au primit drept spaga suma de 1.000 de dolari de la reprezentantul unei societati comerciale.
• Procurorii PNA Craiova au arestat-o pe Maria Dumitru, fost agent de politie la Serviciul Circulatie din cadrul Politiei Municipiului Slatina, care a pretins suma de 1.000 de dolari, dar si bunuri alimentare, in vederea transferarii unor persoane in cadrul Politiei Slatina.
• PNA Ploiesti l-a trimis in judecata pe Gheorghe Ion, agent sef adjunct la postul de Politie Barcanesti, care primise de la mai multe persoane bani si bunuri in valoare totala de peste 17 milioane de lei pentru a rezolva in mod favorabil doua dosare penale.
• In martie 2004, procurorii PNA Bacau au dispus trimiterea in judecata a lui Brasoveanu Dan – agent principal – tehnician criminalist, subofiterul fiind depistat ca a pretins si primit sume de bani, intre 100 si 300 de euro de la mai multe persoane, lasind sa se inteleaga ca ar avea influenta asupra lucratorilor din cadrul Biroului Pasapoarte.
Alianta PD-PNL nu venise la putere, asa ca inca nu era cazul ca PNA Bacau sa desfaca dosarul privatizarii Letea SA in favoarea baronului PSD Dumitru Sechelariu.
• Serviciul Militar al Parchetului National Anticoruptie a demascat, in mai 2004, coruptia din sistemul sanitar militar, prin arestarea lui Blaj Stefan, general de brigada, medic in Ministerul Apararii Nationale, si a lui Negoescu Daniela, lt.-col., medic in cadrul Directiei Generale a Penitenciarelor,
care au primit 1.300 de dolari mita pentru a-i asigura unei persoane accesul la subiectele de examen in vederea ocuparii unui post de medic.
Dosare in „adormire” strategica
• Dosarul RAFO – materialele din acest dosar fusesera pregatite inca din 2003 de serviciile specializate de informatii, inclusiv interceptarile unor convorbiri telefonice dintre Corneliu Iacobov si un foarte important lider PSD.
• Dosarul Staicu Dinel – Banca Internationala a Religiilor. Pentru acest dosar s-au facut presiuni enorme la Bucuresti, din partea unor inalti demnitari. PNA Craiova avea de multa vreme dovada ca Staicu Dinel a prejudiciat BIR si statul roman cu suma de aprox. 700 de miliarde lei.
• Dosarul Csibi Istvan era cunoscut de multa vreme de catre PNA (si, inaintea infiintarii sale, de IGP), care cunostea intreaga retea de protectori ai lui Csibi.
In fapt, Csibi Istvan nu ar fi fost niciodata arestat, daca nu exista, in cadrul protocolului politic al UDMR cu PSD, o intelegere la negru, intre Marko Bela si Adrian Nastase, de eliminare a acestui om de afaceri harghitean ce ameninta sa incomodeze activitatea de afaceri a unor membri UDMR importanti in zona.
• Dosarul Puni – regia de apa Proditerm, in care fostul director al societatii de termoficare din Bistrita, Ioan Mircea Puni, era acuzat de luare de mita si abuz in serviciu, pentru ca ar fi primit 60.000 de dolari de la doua persoane, carora le-a facilitat incheierea unor contracte. PNA Cluj a ignorat faptul ca afacerile lui Puni au avut girul consiliului local, majoritar PSD.
• Dosarul lui Constantin Bebe Ivanovici – presedintele Consiliului Judetean Ilfov. Existau informatii multiple, inclusiv interceptari operative relevante, ignorate de catre PNA Bucuresti. Ivanovici a atribuit suprafete de teren din Snagov, in mod preferential, mai multor persoane, majoritatea revolutionari.
• Dosarul Powerpack – privind achizitionarea unei tehnologii de compactare a gunoaielor pentru judetul Cluj. SRI Cluj a informat despre implicarea in aceasta afacere a PSD si a lui Ion Tiriac.
Dupa incheierea afacerii, persoanele din comisia de negociere au purces la achizitionarea unor bunuri de lux, prin interpusi, dar folosite de ei (un autoturism Mercedes in valoare de 70.000 de euro, pentru Gratian Serban, fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj).
• Dosarul Vanghelie Daniel Marian – primar al sectorului 5 Bucuresti. El ar fi trebuit arestat de indata pentru felul in care a fost infiintata Societatea Comerciala „Economat Sector 5″ SRL, precum si cu privire la modul in care au fost alocate catre aceasta societate comerciala sume de bani de la bugetul local.
La fel si pentru privatizarea magazinului „Bucuresti”, dosar de la care Vanghelie a fost salvat prin intervenetia directa a lui Dan Ioan Popescu, asa cum rezulta din unele probe operativ-informative aflate in posesia SIPI Bucuresti.
• Dosarul Ionescu Octavian – spaga la Busteni, intocmit in urma autodenuntului formulat de un cetatean roman cu domiciliul in Elvetia impotriva unor persoane din cadrul administratiei publice.
Interesant este ca spagile au fost solicitate de respectivii functionari in numele lui Adrian Nastase si Dan Matei Agathon, legaturi care nu au fost niciodata investigate de PNA care, de altfel, a ingropat dosarul.
• Dosarul Micula – referitor la oamenii de afaceri bihoreni Ioan si Viorel Micula, acuzati de evaziune fiscala si spalare de bani, prin firmele off-shore pe care le detin. Aceste alegatii, precum si unele dosare aflate la IGP de mai bine de un an, au fost date uitarii, la presiunea facuta de cei doi oameni de afaceri, strins legati de virfurile PSD.
• Dosarul Florin Serac, al fostului prefect al judetului Bihor, care a dispus repartizarea sub forma de despagubiri din Fondul de rezerva la dispozitia guvernului a sumei de 2,5 miliarde lei pentru persoana fizica Natasa Chereji Despina (nevasta unui lider PSD local), ca urmare a unei pretinse „calamitati” ce ar fi afectat acoperisul unui sopron.
Desi dosarul are o vechime de circa o jumatate de an, procurorii nu au dat nici o solutie in acest caz.
• Dosarul Dumitru Sechelariu in legatura cu modul in care a achizitionat activele societatii de prelucrare a lemnului „Letea”, singura fabrica de hirtie de ziar din Romania. Culmea, se evita discutiile despre vinovatia si implicarea lui Sechelariu (prin SC Sierra Quadrant SRL Bacau) in dosarul RAFO.
• Dosarul Puwak – Leonardo da Vinci, in legatura cu modul in care a fost dobindita si folosita suma de 150.000 de euro, in cadrul Programului Leonardo da Vinci, de catre societatile comerciale apartinind sotului doamnei ministru Hildegard Puwak. Pentru acest dosar, s-a intervenit inclusiv de la Cotroceni, de aceea si solutia de neincepere a urmaririi penale.
• Dosarul Nastase, in care premierul Adrian Nastase era acuzat ca a cumparat, la un pret derizoriu, un teren de la fostul parlamentar PSD Gabriel Bivolaru, acuzat de prejudicierea Bancii Romane de Dezvoltare.
Gafe ale PNA
– Dosarul Iosif Pop – fostul director al Bancii Transilvania: 26 de arestati, 42 de trimisi in judecata, prejudiciu 132 de miliarde. In mai putin de un an, arestatii au fost eliberati, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a admis cererea unuia dintre ei de a fi despagubit cu 15 milioane de euro pentru tratamentul din timpul anchetei.
– Dosarul vamesilor corupti Timis. Actiunea PNA Timisoara a urmarit prinderea in flagrant a doi inspectori ai Compartimentului Executari silite din cadrul Directiei Regionale Vamale Timisoara, in timp ce luau mita. Unul dintre cei doi inspectori, Diana Popescu, a fost retinut imediat dupa ce a primit banii.
Colegului ei, Marius Grozavu, i s-a inscenat, de asemenea, un flagrant, dupa trei ore, dar a scapat ca prin minune. El a fugit de sub nasul politistilor si a sefului PNA Timisoara cu jumatate din banii care „i se cuveneau”, respectiv 250 de dolari.
– Dosarul Ciuca – judecatoarea Andreea Ciuca din Tirgu-Mures, arestata de Parchetul National Anticoruptie pentru o presupusa mita. Inainte de a fi arestata, Andreea Ciuca intentiona sa faca niste dezvaluiri socante intr-o conferinta de presa cu privire la o serie de parlamentari si la legaturile acestora cu lumea interlopa.
Principalul reclamant este senatorul PRM Dumitru Pop cercetat in mai multe dosare pentru evaziune fiscala de peste noua miliarde lei si pentru alte infractiuni.
ARMAGHEDONUL PNA
articol preluat din Gardianul
„Ieri, a fost dat publicitatii un document intitulat „Armaghedonul PNA”. El este semnat de ofiteri ai Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie, adica serviciul secret din Ministerul Justitiei, structura ce, potrivit declaratiilor ministrului Monica Macovei, urmeaza a fi restructurata.
Reproducem mai jos cele mai importante fragmente din acest text, cu mentiunea ca intertitlurile apartin redactiei.”
«Noi ofiteri ai Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie»
Romanii nu mai au incredere in PNA. Si nici nu prea au de ce, atata timp cat insusi seful PNA poarta pe umeri de mai bine de opt ani de zile, povara unui accident de masina in care a ucis o femeie nevinovata pe trecerea de pietoni! Dosar in care s-a constatat ca moarta e de vina si nu procurorul din Dorohoi!
De aceea, noi, ofiteri din cadrul Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie, dorim sa facem public faptul ca, din punct de vedere profesional, ne-am facut datoria fata de tara, si am remis responsabililor rapoarte pertinente de informare cu privire la activitatea fiecarei sectii teritoriale a Parchetului National Anticoruptie.
In cei doi ani si jumatate de existenta a PNA, am fi putut contribui, daca aceste rapoarte erau macar verificate, la curatarea institutiei de toti cei care nu pot sa sustina, din varii motive, lupta anticoruptie. In foarte multe cazuri, am semnalat dovezi care atestau ca unii procurori PNA erau mai corupti decat coruptii pe care ii anchetau.
Demersul nostru nu se doreste a fi calomnios, nu intentionam sa facem dezvaluiri senzationale pentru a capta atentia opiniei publice cu un scandal de proportii. Dar ne dorim sa avertizam opinia publica prin acest „fir rosu” pe care noi il creionam in cele ce urmeaza, bazat pe cele intamplate de la nasterea acestui organism si pana acum.
«A omorat o femeie in Dorohoi»
Cameleonismul acestui Ioan Amarie ne-a surprins cel mai mult insa cu ocazia impacarii sale cu presedintele Traian Basescu. Daca pe vremuri, Basescu gasea ca Amarie este „un procuror manipulabil” si „santajabil”, explicand ca acesta a omorat un om intr-un accident de masina in orasul Dorohoi, fiind scos basma-curata de PSD.
La randul sau, Amarie a aratat ca nu se lasa intimidat de „neadevaruri si amenintari”, acum, din postura de presedinte al tarii, pozitia lui Basescu este cel putin inexplicabila. Conducerea PNA nu mai avea nevoie de clementa. Ea isi dovedise servilismul si incompetenta cu varf si indesat.
Cum de oameni precum Amarie isi pastreaza locul, indiferent de regimul politic? Cum de procurori precum Suhan fac anticoruptie in Romania anului 2005? (mostre de competenta a la Suhan: „Dosarul zaharului” (2002) – 20 de arestati, 40 de miliarde de lei prejudiciu. Dupa un an, toti arestatii erau liberi, prejudiciul ajunsese la a 10-a parte din cel vehiculat initial.
Asta nu l-a impiedicat pe Suhan sa-l foloseasca drept trambulina pentru a-si justifica numirea la PNA.; „Banca Transilvania” (2002) – 26 de arestati, 42 de trimisi in judecata, prejudiciu 132 de miliarde.
In mai putin de un an, arestatii au fost eliberati, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a admis cererea unuia dintre ei de a fi despagubit cu 15 milioane de euro pentru tratamentul din timpul anchetei; Bomboana de pe coliva: Andreea Ciuca, arestata si eliberata dupa trei saptamani printr-o decizie care i-a facut de ras pe procurorii de la PNA, in special pe Gheorghe Suhan.
Acum, Andreea Ciuca cere si ea 350.000 de euro despagubiri pentru ancheta marca „Suhan”.)
«Cazuri de coruptie cu motivatii hilare»
Iata si cateva dintre asa-zisele cazuri de coruptie tratate de catre PNA de la infiitare si pana in prezent (unele cu motivatii absolut hilare):
La 8 octombrie 2003, PNA face un pas „important” in lupta impotriva coruptiei arestand mai multi „tablagii” din cadrul MI (agent sef adjunct Caramizaru Cristian de la Sectia 5 Politie Bucuresti, agent sef adjunct Radu Gheorghe din cadrul Sectiei 5 Politie Bucuresti, agent sef Grosu Marius, sef al postului de Politie Branesti, judetul Ilfov),
in ceea ce pompos a fost numit in presa Afacerea Petrotrans.
Pe scurt, in baza unor informatii primite de la Serviciul Independent de Protectie Interna (SIPI) Bucuresti, cei trei au fost arestati de PNA pentru ca ar fi primit de la „doua grupari infractionale ce sustrageau produse petroliere din conducte” mai multe spagi: Caramizaru, imensa cantitate de 400 de litri de benzina, Radu, 10 milioane si o suta de dolari si Grosu, o mie de dolari.
Inutil sa spunem ca recomandarea SIPI, care furnizase informatiile, fusese de a aprofunda investigatiile pentru a depista intreaga filiera a contrabandistilor care ducea la nume importante din judetul Ilfov.
In octombrie 2003, Parchetului National Anticoruptie ii aresteaza pe Mihai Marcel si Coman Ion, ambii subcomisari in cadrul Serviciului Economic al Politiei Sector 3, pentru luare de mita si, respectiv, complicitate la infractiunea de luare de mita.
Cei doi au primit drept spaga suma de 1.000 de dolari de la reprezentantul unei societati comerciale, pentru a nu ii intocmi acestuia un dosar penal pentru evaziune fiscala.
La fel, procurorii PNA Craiova, ignorand zecile de dosare de evaziune fiscala si trafic de influenta aflate pe birourile lor, inclusiv ale lui Staicu Dinel, „distrug” focarul de coruptie din IPJ Craiova, arestandu-l pe Maria Dumitru, fost agent de politie la Serviciul Circulatie din cadrul Politiei Municipiului Slatina,
care a pretins ingrozitoarea suma de 1.000 de dolari dar si bunuri alimentare (!) sustinand ca are influenta asupra conducerii Inspectoratului Judetean de Politie Olt in vederea transferarii unor persoane in cadrul Politiei Slatina. Oltenii au respirat usurati: mafia politieneasca fusese eradicata!
Si Serviciul Teritorial Anticoruptie Ploiesti s-a remarcat la indicatorii de lupta impotriva coruptiei: spre exemplu, mafia din administratia locala a frematat de bucurie la trimiterea in judecata a lui Lungulescu Nicu – consilier in cadrul Consiliului Local al Municipiului Ploiesti si a lui Barbu Gheorghe – angajat in cadrul Fundatiei Pensionarilor Prahova.
Potrivit investigatiilor PNA Ploiesti, obtinute prin intermediul unei delatiuni semnate de un cetatean aflat la anaghie, Lungulescu pretinsese mai multe sume de bani de la o persoana pentru a-i asigura acesteia acordarea unei locuinte din fondul locativ de stat al Municipiului Ploiesti. Acele sume insa nu se ridicau la mai mult de 15 milioane de lei.
Din pacate, Sectia Ploiesti a PNA este una dintre cele mai slabe din intreaga tara.
«Arestarea generalului Stefan Blaj»
Dovedind consecventa, procurorii Serviciul Teritorial Ploiesti revin in atentia opiniei publice cu un nou caz rasunator: trimiterea in judecata a lui Gheorghe Ion, agent sef adjunct la postul de Politie Barcanesti, care primise de la mai multe persoane bani si bunuri in valoare totala de peste 17 milioane de lei pentru a rezolva in mod favorabil doua dosare penale!
Nici Serviciul Militar al Parchetului National Anticoruptie nu a stat cu mainile in san ducand, in mai 2004, la demascarea coruptiei din sistemul sanitar militar prin arestarea lui Blaj Stefan, general de brigada, medic in Ministerul Apararii Nationale si a lui Negoescu Daniela, lt. col., medic in cadrul Directiei Generale a Penitenciarelor,
care au primit 1.300 de dolari mita pentru a-i asigura unei persoane accesul la subiectele de examen in vederea ocuparii unui post de medic.
«Dosare de coruptie matrasite politic»
Dosare adevarate de coruptie matrasite politic de PNA si care abia dupa schimbarea puterii incep sa fie operate:
– dosarul RAFO Onesti – materialele din acest dosar fusesera pregatite inca din 2003 de catre serviciile specializate de informatii. Inclusiv interceptarile unor convorbiri telefonice dintre Corneliu Iacubov si un foarte important lider PSD.
– dosarul Staicu Dinel – Banca Internationala a Religiilor – pentru acest dosar s-au facut presiuni enorme la Bucuresti, din partea unor inalti demnitari.
PNA Craiova avea de multa vreme dovada ca Staicu Dinel a prejudiciat BIR si statul roman cu suma de aproximativ 700 de miliarde de lei (de notat ca Staicu Dinel este unul dintre detinatorii de instalatii operative de interceptare a convorbirilor telefonice.
– dosarul Anderco – referitor la actele de coruptie ale fostului primar al municipiului Satu Mare. Dosarul merita niste remarci aparte.
Pe data de 17 octombrie 2003, in timp ce era arestat de PNA pentru mai multe infractiuni de luare de mita si de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, fostul primar al municipiului Satu Mare Horea Anderco a facut un autodenunt pentru a beneficia de reducerea de pedeapsa ce poate fi acordata in baza articolului 10 din Legea anticoruptie.
Autodenuntul a fost formulat in scris in fata procurorului anchetator si a avocatului sau Dan Mihai Suta.
In acest autodenunt, Horea Anderco declara, cu lux de amanunte, cum cu cateva zile inainte de a fi arestat (fapt petrecut pe 9 aprilie 2003) a predat unui lider al lumii interlope din nord-vestul Romaniei suma de 120.000 de euro pentru a-i fi oferita conducerii centrale a PNA prin fiul unui ofiter de crima organizata, Horia Mateescu, baiatul generalului de politie in rezerva Calin Mateescu.
Calin Mateescu a fost primul sef al Brigazii de Combatere a Crimei Organizate, formatiune creata in timpul regimului Constantinescu. Liderul interlop este satmareanul Tiberiu Attila Blaga si este cunoscut ca sef al unei bande ce fura si trafica autoturisme de lux din Occident in nord-vestul Romaniei.
In perioada 2001-2002, acest Blaga a fost arestat de cinci ori, a fost dat in urmarire generala de trei ori si a suferit noua condamnari (pentru vatamare corporala din culpa, conducere fara permis, instigare la fals material in inscrisuri oficiale, complicitate la furt calificat, inselaciune, asociere in vederea savarsirii infractiunii de furt calificat si favorizarea infractorului).
Beneficiind de protectie la nivelul Inspectoratului General al Politiei si al Inspectoratului Judetean de Politie Satu Mare, Blaga a fost incarcerat de abia la inceputul anului 2004, actualmente aflandu-se in Penitenciarul Satu Mare pentru executarea pedepsei rezultate de sase ani de inchisoare.
Horea Anderco afirma ca a primit 40.000 de dolari de la administratorii SC „Florisal” SA (firma ce avea concesionate salubritatea si spatiile verzi ale municipiului Satu Mare), alti 40.000 de dolari de la administratorii SC „Alfarom” SA (firm careia i-a incredintat majoritatea lucrarilor de reparatii de strazi), iar 50.000 de euro i-a scos din contul personal din banca.
Recunoasterea ex-primarului Anderco privind mita de 120.000 de euro pentru conducerea centrala a PNA este confirmata de martorii Vasile Tatar si Virginia Seraz, director tehnic, respectiv contabil-sef la SC „Florisal” SA, care au contribuit si ei cu suma de 20.000 de dolari.
Dubios este ca, pana in prezent, PNA nu a efectuat cercetari pentru a stabili unde a ajuns suma consistenta oferita de Anderco.
Acest autodenunt al lui Anderco da o nota de verosimilitate banuielii ca, in cursul anului 2001, el ar fi oferit suma de 100.000 de dolari pentru a obtine o neincepere a urmaririi penale (NUP) intr-un dosar instrumentat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea. Dosar ce privea o parte din afacerile pentru care a fost arestat in 2003.
Rezolutia NUP, propusa de comisarul-sef Ion Dohotar, actualmente seful Politiei Judiciare a PNA din Satu Mare, si confirmata si avizata atunci de actualii sefi ai Serviciului Teritorial Oradea al PNA, Ioan Moldovan si Dan Chirculescu, a fost infirmata ulterior de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
«Adoptii ilegale si trafic de influenta in consilii judetene»
Dosarul Coroama Ilie – dosar penal avand ca obiect verificarea unor indicii privind fapte de coruptie savarsite cu ocazia incuviintarii unor adoptii internationale a unor copii minori. Prin intermediul fundatiei „Love Basket” din Bistrita Nasaud, Ilie Coroama a efectuat in SUA mai multe „exporturi” ilegale de copii, intrand in vizorul SRI, dar fara vreun rezultat.
Prin intermediul unei retele bine puse la punct ce cuprinde functionari publici si responsabili din administratia publica locala, Coroama a reusit sa dezvolte un sistem cvasi-legal prin care, in ciuda restrictiilor drastice, copiii sunt scosi afara din tara si remiti unor familii de protestanti, fara ca dezvoltarea lor psiho-motrica sa fie reevaluata ulterior.
– dosarul Puni – regia de apa Proditerm in care fostul director al societatii de termoficare din Bistrita, Ioan Mircea Puni, era acuzat de luare de mita si abuz in serviciu pentru a fi primit 60.000 de dolari de la doua persoane, carora le-a facilitat incheierea si derularea unui contract de executie si a unor contracte de cesionare a creantelor.
PNA Cluj a ignorat faptul ca afacerile lui Puni au avut girul consiliului local, majoritar PSD, care ar fi principalul vinovat in acest caz, existand si date certe ca reprezentanti inalti ai administratiei publice locale luasera mita in cuantum de peste 150 de mii de euro.
– dosarul lui Constantin Bebe Ivanovici – presedintele Consiliului Judetean Ilfov. Despre activitatile infractionale ale acestuia existau informatii multiple, inclusiv interceptari operative relevante, ignorate de catre PNA Bucuresti. Ivanovici a atribuit suprafete de teren din Snagov, in mod preferential, mai multor persoane, majoritatea revolutionari.
Terenurile, de circa 340 000 mp, urmau sa fie vandute proprietarilor unui parc de distractii la un pret supraevaluat.
– dosarul Power Pack – in care statul roman a fost pur si simplu fraierit cu incredibila suma de 5 milioane de euro, necesari pentru achizitionarea unei tehnologii de compactare a gunoaielor pentru judetul Cluj. La vremea cand au fost instalate aceste utilaje de compactare a gunoiului, un adevarat scandal a izbucnit in jurul afacerii „Power Pack”.
SRI Cluj a informat despre implicarea in aceasta afacere a PSD si a lui Ion Tiriac. Creditul de 4,3 milioane de euro, necesar achizitionarii utilajelor, a fost luat de la Banca Comerciala „Ion Tiriac”. Din aceasta afacere, banca a castigat aproape 900.000 de euro, bani reprezentand valoarea dobanzilor, a comisionului de risc si a comisionului de gestiune.
In plus, dupa incheierea afacerii, persoanele din comisia de negociere au purces la achizitionarea unor bunuri de lux, prin interpusi, dar folosite de ei (un autoturism Mercedes in valoare de 70 de mii de euro, pentru Gratian Serban, fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj).
«Coruptii Vanghelie, Serac si Sechelariu»
Dosarul Vanghelie Daniel Marian – primar al Sectorului 5 Bucuresti. In ccea ce il priveste pe Vanghelie, el ar fi trebuit arestat deindata pentru felul in care a fost infiintata societatea comerciala „Economat Sector 5” SRL, precum si cu privire la modul in care au fost alocate catre aceasta societate comerciala sume de bani de la bugetul local.
La fel si pentru privatizarea Magazinului „Bucuresti”, dosar de la care Vanghelie a fost salvat prin interventia directa a lui Dan Ioan Popescu, asa cum rezulta din unele probe operativ-informative aflate in posesia SIPI Bucuresti.
– dosarul Ionescu Octavian – spaga la Busteni, intocmit in urma autodenuntului formulat de un cetatean roman cu domiciliul in Elvetia impotriva unor persoane din cadrul administratiei publice.
Interesant este ca spagile au fost solicitate de respectivii functionari in numele lui Adrian Nastase si Dan Matei Agathon, legaturi care nu au fost niciodata investigate de PNA care, de altfel, a ingropat dosarul.
– dosarul Micula – referitor la oamenii de afaceri bihoreni Ioan si Viorel Micula, acuzati de evaziune fiscala si spalare de bani, prin firmele off-shore pe care le detin.
Aceste alegatii, precum si unele dosare aflate la IGP de mai bine de un an (dosarul importurilor de grau pentru alcool, al disparitiei unor active din societatile controlate etc), au fost date uitarii, la presiunea facuta de cei doi oameni de afaceri, stransi legati de varfurile PSD.
– dosarul Serac, al fostului prefect al judetului Bihor, Serac Florian, care a dispus in baza unei Hotarari de Guvern repartizarea sub forma de despagubiri din Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului a sumei de 2,5 miliarde de lei pentru persoana fizica Natasa Chereji Despina (nevasta unui lider PSD local ),
ca urmare a unei pretinse „calamitati” ce ar fi afectat acoperisul unui sopron agricol, sopron care nu se afla din punct de vedere legal in proprietatea ei. Desi dosarul are o vechime de circa o jumatate de an pe masa PNA Bucuresti, procurorii nu au dat nici o solutie in acest caz.
– dosarul Dumitru Sechelariu in legatura cu modul in care a achizitionat activele societatii de prelucrare a lemnului „Letea”, singura fabrica de hartie de ziar din Romania. Culmea, se evita discutiile despre vinovatia si implicarea lui Sechelariu (prin SC „Sierra Quadrante” SRL Bacau) cu dosarul Rafo.
– dosarul Puwak – Leonardo Da Vinci, in legatura cu modul in care a fost dobandita si folosita suma de 150.000 de euro, in cadrul programului „Leonardo da Vinci”, de catre societatile comerciale apartinand sotului doamnei ministru Hildegard Puwak. Pentru acest dosar, s-a intervenit inclusiv de la Cotroceni, de aceea si solutia de neincepere a urmaririi penale.
«Lascau a fost arestat inainte de a face o conferinta de presa»
Cazul Lascau – Ioan Lascau, fostul director general adjunct al Directiei de Finante Bihor, a fost arestat pentru presupuse infractiuni in doua randuri.
In martie 2004, fara a fi fost vreodata invitat sau citat legal la sediul PNA Bihor, a fost acuzat intr-o conferinta de presa sustinuta de seful teritorial al PNA, Ioan Moldovan, ca ar fi aflat de o licitatie organizata de AVAB pentru achizitionarea unui imobil si ca ar fi divulgat informatii despre licitatie.
Interesant este faptul ca seful PNA Bihor a preferat sa organizeze conferinta de presa, in loc sa il aresteze, daca era cazul, pe Lascau.
Ca procurorii PNA Bihor nu au avut nici macar o singura dovada in momentul retinerii sale din martie 2004, o dovedeste faptul ca aceeasi institutie a dispus la inceputul lunii iunie 2004 scoaterea lui Lascau de sub urmarire penala, fiind repus in functia de director executiv adjunct al Finantelor Bihor cu responsabilitati in activitatea de administrare a veniturilor statului.
Motivele eliminarii lui Lascau: era singurul reprezentant al Ministerului Finantelor care a dezvaluit sirul de infractiuni infaptuit de grupul financiar Transilvania General Import Export, condus de oamenii de afaceri oradeni Ioan si Viorel Micula.
Dosarul Lascau a continuat si in noiembrie 2004, el fiind retinut in urma unui autodenunt facut de un director de firma de constructii certata cu legea si care a acceptat sa dea o declaratie mincinoasa pentru a-si salva pielea.
Interesant de stiut este faptul ca echipa principala de ancheta din PNA Bihor este cel putin santajabila: Moldovan Ioan este acuzat de incest asupra fiicei sale, care ulterior s-a si sinucis; Surducan Traian, ofiter anchetator, are grave probleme de sanatate mintala, fiind internat in cel mai mare secret in urma cu doi ani intr-o clinica de specialitate pentru grave tulburari.
Chereji Gabriel, fost sef al Serviciului economic al IPJ Bihor, a fost eliminat din politie in urma unor rapoarte ale SIPA Bihor care demonstrau ca era sponsorizat cu sume cuprinse intre 3.000 si 5.000 de euro lunar de la mai multi agenti economici (comercianti, benzinari, producatori) pe care ii controlase anterior.
– dosarul Mafia Brasoveana – unul dintre dosarele care viza coruptia din Brasov a fost smuls prin diverse tertipuri din mana unui procuror care se apropiase periculos de mult de mafia brasoveana. In caz unul dintre capete vizate de anchetator era fostul consilier local al PSD, Nicolae Dogar, actualmente aflat in structura de conducere a filialei locale a fostului partid de guvernamant.
Serviciile de specialitate cunosc actele de imixtiune ale sefului PNA Ioan Amarie, realizate personal si prin intermediul adjunctului sau, Gheorghe Suhan, cu aprobarea sefului Sectiei a II-a, Alexandru Chiciu, in aceasta cauza complexa de coruptie instrumentata de Serviciul Anticoruptie Brasov si musamalizata la nivel central, printr-o solutie disperata de scoatere de sub urmarire penala.
Si asta in conditiile in care procurorul Doru Gabriel Stoica (caruia i s-a luat in final dosarul), extinsese cauza la 22 de capete de acuzare. Extinderea a disparut subit, iar scoaterea de sub urmarire s-a dat doar pe cele cinci capete de acuzare initiale.
INTERVIURILE HotNews.ro