VIDEO NATO București 2022: Declarații comune Iohannis-Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Trebuie să fim pregătiți pentru noi atacuri în continuare / E nevoie de mai multă forță de apărare pe flancul estic. Nu putem lăsa pe ultimul moment

Este nevoie de mai multă forță de apărare pe flancul estic al NATO – nu numai de un număr sporit de militari din statele aliate, ci și de echipamente prepoziționate, a declarat președintele Klaus Iohannis, în conferința de presă susținută alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat la București. „În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, pentru ca în cazul unui atac să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem lăsa aceste decizii pe ultimul moment și să fim atunci luați prin surprindere”, a spus Iohannis.

Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au susținut luni seară declarații comune de presă la Cotroceni. Reamintim că Stoltenberg se află de astăzi la București, unde marți și miercuri va avea loc reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO.

• VIDEO FOTO Cum a fost escortat avionul Tarom cu care șeful NATO a venit la București

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că preşedintele rus Vladimir Putin „încearcă să folosească iarna ca pe o armă” în războiul împotriva Ucrainei și a avertizat că trebuie să fim pregătiți pentru noi atacuri în continuare.

El a afirmat că aliaţii NATO au sporit sprijinul pentru Ucraina cu sisteme de apărare antiaeriană, dar că se aşteaptă ca unul dintre mesajele reuniunii de la Bucureşti să fie necesitatea de a intensifica acest ajutor.

„Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige, pentru că asta ar arăta altor lideri că pot atinge ţeluri prin forţă şi ar fi o lume mult mai periculoasă pentru noi toţi”, a spus Stoltenberg.

Cele mai importante declarații ale celor doi oficiali:

Iohannis:

• Am evaluat astăzi împreună situația de securitate a spațiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre.
• Mâine va începe, la București, cea dintâi Reuniune a Miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO găzduită de România.
• Aceasta este, totodată, și prima reuniune Aliată de nivel înalt găzduită la București, după Summitul NATO din 2008. O reuniune importantă, pe agenda căreia se vor regăsi și temele abordate în dialogul nostru de astăzi.
• Am subliniat, în discuțiile cu domnul Secretar General, necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul istoric de la Madrid din acest an. Reuniunea miniștrilor de externe este un important reper în acest proces și în pregătirea Summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius.
• Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă, la inițiativa României, pentru prima dată, în Noul Concept Strategic, adoptat la Summitul NATO de la Madrid.
• Am reiterat, în acest context, relevanța operaționalizării, cât mai repede, a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianței.
• România, la rândul său, va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO și la consolidarea capabilităților Alianței, acționând, în continuare, ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe decizia de a crește cheltuielile naționale destinate Apărării de la 2% din PIB, cât sunt acum, la 2,5% din PIB începând chiar din anul 2023.
• Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanțiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România.
• Aceste progrese se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Astfel, din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații noștri au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați.
• Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.
• Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franța, care este națiune-cadru, alături de Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând. Am arătat, în acest context, că România acționează pentru îndeplinirea propriilor obligații ca națiune – gazdă.
• Vreau să mulțumesc, încă o dată, tuturor Aliaților pentru solidaritatea demonstrată în toată această perioadă, inclusiv Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic – pentru contribuția importantă la securitatea României și a regiunii noastre.
• În cadrul întâlnirii de astăzi am evidențiat, de asemenea, sprijinul ferm – și concret – al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei.
• Am subliniat importanța unei susțineri sporite a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune – Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.
• România va continua să ofere asistență multidimensională Kievului pe toate palierele.
• În aceeași măsură, după cum cunoașteți, depunem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăși dificultățile de ordin social, economic și energetic generate de războiul din Ucraina.
• O temă complementară o reprezintă creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigație.
• Îi mulțumesc domnului Secretar General pentru efortul său de coordonare a modernizării NATO, pentru a putea răspunde tuturor amenințărilor și provocărilor.
• Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru Alianța noastră, de care depinde nu doar securitatea spațiului euroatlantic, ci și stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii.
• Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre.
• De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar și mă aștept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv.

Iohannis: E nevoie de planuri concrete pe flancul estic. În cazul unui atac să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite

Stoltenberg:

• Mulțumesc pentru angajamentele României, suntem în cea mai mare criză de securite
• În contextul acestei agresiuni, NATO își întărește prezența de la Marea Baltică la Marea Neagră
• NATO se află aici și vom face tot ce e necesar pentru a apăra toți aliații și pentru a face față presiuni Rusiei și în Bosnia-Herțegonina și în Moldova
• Nu putem să îl lăsăm pe Putin să câștige. Asta ar arăta altor lideri ca el că își pot atinge țelurile prin forță
• Este în interesul nostru, pentru securitatea noastră, să sprijinim Ucraina

Întrebări:

Despre avertismentul lui Zelenski privind noi atacuri ale forțelor ruse asupra orașelor ucrainene – cum își adaptează NATO ajutorul și ce informații are? / România ar avea nevoie de o prezență întărită de trupe, având în vedere ultimele evoluții din Ucraina?

Stoltenberg:

• Au fost atacuri îngrozitoare asupra orașelor ucrainene, asupra infrastructurii critice
• Putin încearcă să distrugă infrastructura și serviciile de bază și să folosească iarna ca armă în războiul împotriva Ucrainei
• Trebuie să fim pregătiți pentru noi atacuri în continuare. De aceea, aliații NATO și-au sporit sprijinul pentru Ucraina cu sisteme de apărare antiaeriană și sunt furnizate sisteme de apărare antiaeriană care să poată face față atacurilor cu rachete și drone
• Trebuie să ajutăm Ucraina să se apere

Iohannis:

• Da, este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe flancul estic.
• Chiar astăzi am discutat aceste chestiuni. Este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu e suficient
• În plus, este nevoie de echipamente prepoziționate și am discutat despre aceste lucruri. Despre asta am discutat la summitul de la Madrid, însă e nevoie de concretizarea acestor decizii. Doresc să trecem la fapte
  
• În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca în cazul unui atac să se știe foarte exact cin, ce trupe și unde trimite. Nu putem lăsa aceste decizii pe ultimul moment și să fim atunci luați prin surprindere
• În afară de aceste planuri, este nevoie de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanți
• Toate acestea sunt necesare și cred ca la summitul de la Vilnius de anul viitor este posibil să avem decizii mult mai curajoase și ult mai concrete în aceste domenii
  

Stoltenberg: Ar fi o tragedie pentru Ucraina și pentru lumea întreagă să câștige Putin războiul

Aveți informații că urmează o escaladare?

Stoltenberg:

• Finlanda și Suedia – s-a luat o decizie istorică la Madid, când au fost invitate să se alăture NATO. 28 de țări membre au ratificat aderarea. Am încredere că cele două țări vor deveni membre NATO. Aceste țări au forțe armate bine dotate și pregătite
• Despre situația din Ucraina – Putin a subestimat forța Ucrainei, a crezut că poate prelua controlul în câteva zile
• Ar fi o tragedie pentru Ucraina și pentru lumea întreagă să câștige Putin războiul. Nu putem da înapoi acum

Luni după-amiază, Klaus Iohannis l-a primit la Cotroceni pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

La finalul discuțiilor, cei doi oficiali vor susţine declaraţii de presă comune, conform Administrației Prezidențiale.

Bucureştiul este în această săptămână capitala diplomaţiei europene şi euroatlantice, capitala României găzduind în aceste ultime zile ale lui noiembrie două reuniuni la care participă lideri-cheie îm materie de securitate.

Marţi şi miercuri, va avea loc, la Bucureşti, Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO, care va fi prezidetă de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, secretarul de stat Antony J. Blinken se va afla în România în perioada 28 – 30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO.

La Reuniunea de la Bucureşti vor participa și miniştrii de Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie.

Reuniunea de la Bucureşti se va concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a noului concept strategic al NATO, securitatea energetică, protecţia infrastructurii critice şi eforturile NATO de a construi capacitatea şi de a consolida rezilienţa în Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

De asemenea, luni şi marţi are loc în Capitală Reuniunea Liderilor de la Munchen (Munich Leaders Meeting – MLM).