Trebuie să ia copiii suplimente de vitamina D și vara? Ce sfaturi au medicii pentru părinții care merg cu copiii la mare

Vacanța de vară bate la ușă. Toată lumea face planuri, iar administrarea de vitamina D celor mici este poate ultimul lucru la care le-ar putea sta gândul părinților. Mai ales că lunile cu „r” s-au încheiat, iar copiii pot lua vitamina de la soare și din dietă. Chiar așa să fie? Nu neapărat, atrag atenția medicii, care explică noile recomandări pentru administrarea de vitamina D copiilor, inclusiv vara.

Dr. Sandra Alexiu, medic primar pediatru, medic de familie, președinta Asociației Medicilor de Familie din București-Ilfov, este categorică: vitamina D trebuie suplimentată întotdeauna, zi de zi, indiferent de anotimp, până la finalul vieții, cu minimum 400 de UI (unități internaționale) pe zi. Așa prevede consensul internațional, adaugă medicul.

Cu excepția perioadelor când copiii se expun goi, la mare, la soare, mai spune dr. Alexiu.

Cât timp trebuie să dureze această expunere explică dr. Michael A. Levine, directorul Centrului pentru Sănătate Osoasă de la Spitalul de copii din Philadelphia (CHOP) din SUA: „De obicei, recomandăm părinților să le permită copiilor o baie de soare de 10 minute sau un sfert de oră, înainte de a se aplica crema de protecție solară. Acest interval permite o expunere suficientă la lumina soarelui, astfel încât cerințele de vitamina D ale corpului să fie îndeplinite.”

Potrivit dr. Levine, chiar și după aplicarea cremelor de protecție solară este foarte posibil ca organismul să sintetizeze vitamina D sub razele soarelui. Pentru că, mai spune el, de obicei, crema nu este aplicată în cantitate suficientă. Plus că mulți uită să aplice copiilor din nou protecția solară potrivit instrucțiunilor, după câteva ore sau după ce aceștia ies din apă.

Ce înseamnă expunerea la soare

În principiu, protecția solară blochează razele ultraviolete de care are nevoie organismul pentru a produce vitamina D. 10 minute de stat la soare fără protecție solară, spune, la rândul său, farmacistul Earl Mindell, permite organismului unui copil să sporească aportul de vitamină, iar pielea lui să rămână în siguranță. „Este nevoie de 30 de cești de suc de portocale fortificate sau de 1,7 kilograme de somon proaspăt pentru a obține cantitatea de vitamină D pe care ne-o furnizează 10 minute de expunere la soare”, a exemplificat Mindell.

Și, o precizare importantă: când vorbim de expunere la soare este vorba de anumite ore. Adică, dimineața, între orele 6.00 și 10.00 sau după amiaza, între orele 17.00 și 19.00. Altminteri, riscăm expunerea la raze solare periculoase pentru organism.

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, timpul de expunere la razele ultraviolete ale soarelui pentru disponibilizarea vitaminei D depinde și de alți factori, nu doar de timpul petrecut în aer liber. Contează și cantitatea de pigment din piele, masa corporală, zona geografică, gradul de poluare a aerului, suprafața de piele expusă și gradul de protecție UV, precum și îmbrăcămintea.

De câtă vitamina D este nevoie

Peștele gras – precum somonul, tonul, codul – carnea de vită, iaurturile și brânzeturile sunt surse alimentare de vitamina D. Însă, câți copii consumă aceste alimente în cantități suficiente pentru a nu ajunge la deficit?

Prin urmare, este nevoie de suplimentare. În protocolul privind profilaxia rahitismului la copii al Ministerului Sănătății din România, doza suplimentară de vitamina D este între 400 și 800 de UI la copiii sănătoși, născuți la termen, cu vârsta de până la 18 luni.

• Administrarea soluției orale sub formă de picături se face din a șaptea zi de la naștere și se continuă până la vârsta de 18 luni, zilnic, indiferent de anotimp. Peste vârsta de 18 luni, doza recomandată este de 400-800 de UI pe zi sau de 3.000-5.000 UI, o dată la șapte zile.
• În cazul prematurilor, a mamelor cu deficit de vitamina D, cu dietă săracă și expunere redusă la soare, doza zilnică este cea prescrisă de medic, în urma examinării medicale și a testărilor periodice.
• Copiii cu un risc mai mare de a avea deficit de vitamina D sunt cei cu pielea mai închisă la culoare, care au corpul mereu acoperit, care stau mai mult în casă decât afară sau care au anumite afecțiuni medicale care afectează nivelul de vitamină D din organism. Acestea din urmă pot fi boala celiacă, bolile de ficat, de rinichi sau fibroza chistică.
• Totodată, copiii supraponderali pot avea un deficit de vitamină deoarece excesul de grăsime o poate absorbi făcând-o indisponibilă pentru organism.
• Anumite medicamente pot interfera cu nivelurile de vitamină D. Acestea pot fi antiacidele – care pot scădea nivelul și capacitatea de a dispune de vitamina D; anticonvulsivele – care pot induce enzime hepatice care inactivează vitamina D și pot provoca deficit; estrogenul – care poate provoca o creștere a nivelului de vitamina D în sânge și diureticele.

Semnele carenței de vitamina D la copii pot fi vagi. În cazul copiilor mici pot include întârzieri în creștere, iritabilitate, oboseală musculară, letargie și infecții respiratorii frecvente. La adolescenți, pot fi prezente durerile de genunchi, spate, coapse și gambe.

Sursa foto: Dreamstime.com