Cum se pregătește Republica Moldova pentru criza gazelor din Transnistria? „Estimăm că vor fi câteva mii de persoane strămutate” – interviu cu vicepremierul de la Chișinău
Regiunea transnistreană va rămâne fără gaze începând cu data de 1 ianuarie, după ce Gazprom a anunțat că va sista furnizarea acestora, invocând o datorie pe care autoritățile de la Chișinău nu o recunosc. Într-un interviu pentru HotNews, vicepremierul Oleg Serebrian spune că Tiraspolul nu va reuși să gestioneze situația decât maxim 2-3 săptămâni și va fi nevoie de o intervenție umanitară din exterior.
Criza energetică care amenință regiunea transnistreană din Republica Moldova este provocată intenționat de Moscova, spune Oleg Serebian, viceprim-ministru pentru Reintegrare, responsabil de problema transnistreană, într-un interviu pentru Hotnews. Oficialul a mai explicat că Gazprom are soluția tehnica de a continua livrările de gaze în regiunea transnistreană chiar și fără tranzitul prin Ucraina care va fi stopat în dimineața zilei de 1 ianuarie 2025.
– Domnule Serebrian, știm că din 26 decembrie în Republica Moldova va fi instituită celulă de criză. Având în vedere mesajele din partea Tiraspolului, s-ar putea trage concluzia că situația de criză va fi mai gravă decât s-a estimat la începutul lunii noiembrie, sau acum câteva săptămâni?
– Oleg Serebian: Scenariile cele mai sumbre erau deja prognozabile încă în ianuarie anului curent, pentru că era clar că Ucraina nu va mai permite tranzitul gazelor. Nu a fost un secret pentru nimeni că acest lucru se va întâmpla de la 31 decembrie.
Nu ne-am așteptat însă la poziția atât de agresivă, intransigentă și lipsită de interes pentru cooperare din partea Tiraspolului. Vedem încercările celor de la Tiraspol de a gestiona situația. Pentru noi este foarte clar că mai mult de două-trei săptămâni ei nu vor reuși să mențină situația sub control și că va fi nevoie de o intervenție umanitară din exterior.
Chișinăul este deschis ca să-și ajute cetățenii de pe malul stâng al Nistrului. Amintesc că peste 90% din locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova și avem o datorie față de ei să-i ajutăm.
Am purtat discuții cu organizații internaționale, state vest-europene, nord-americane, legate de posibilitatea unui ajutor umanitar pentru regiune. Parțial aceste lucruri vor fi gestionate prin intermediul acestei celule de criză, parțial ne vom ocupa noi, în parteneriat cu organizațiile internaționale despre care am vorbit.
Cert este ca vom face tot posibilul ca aceasta criză, energetică și umanitară, care fără îndoială se vor întrepătrunde, să fie gestionată într-un mod cât se poate de bun. Nu știu dacă chiar impecabil, dar în orice caz suntem pregătiți pentru scenarii mai dificile.
„Estimăm că vor fi câteva mii de persoane strămutate”
– Vom avea pe malul drept așa-ziși refugiați, sau să le spunem persoane strămutate, care vor trebui să migreze pe dreapta Nistrului, controlată de autoritățile constituționale, în condițiile în care în stânga Nistrului nu va fi căldură sau poate nici alte servicii?
– Nu știu dacă va fi un număr foarte mare. Cred că majoritatea vor prefera să rămâne în casele lor, pentru că oricum curent electric va fi în regiunea. Regiunea dispune de electrocentrala de la Dubăsari care acoperă o cincime din necesar. Sunt rezervele de cărbune la centrala termoelectrică din Dnestrovsk, care pot acoperi necesarul integral pentru o perioadă de 50 de zile.
Nu va exista, cel puțin problema curentului electric sau problema unor tipuri de combustibil, mai ales în zonele de la sate, adică lemne care vor fi folosite pentru încălzire.
Chișinăul este dispus să primească atât de toate anumite categorii din partea stânga Nistrului: bolnavii de la terapie intensivă, în cazul în care vor fi dificultăți în partea stângă a Nistrului, sau copii din aziluri, dacă vor fi probleme cu alimentare sau încălzire a acestora.
În orice caz, nu estimăm că va fi o migrație masivă, o deplasare masivă a cetățenilor din malul stâng pe malul drept al Nistrului. Proporția ar putea fi de câteva mii de oameni. În orice caz, suntem pregătiți să facem față. Am avut peste un milion de refugiați din Ucraina, avem aceasta experiență, dar nu așteptăm să fie un val masiv, un val foarte mare de persoane intern strămutate în urma acestei crize.
– Și, totuși, cum pot fi înțelese mesajele care sunt transmise în ultima perioadă din partea Moscovei și Tiraspolului, acuzațiile precum că autoritățile de la Chișinău ar fi provocat aceasta criză.
– Este foarte curios că toată lume insistent repetă public acuzațiile aduse de către Tiraspol și Moscova Chișinăului și nu repetă acuzațiile aduse de Chișinău Gazpromului și Moscovei. De fapt, problema este generată de nerespectare de către compania rusă a contractului pe care l-a avut cu autoritățile din Republica Moldova.
Republica Moldova în cazul dat nu are efectiv nicio vină și este un pic stânjenitoare ca să nu zic că este penibilă situația în care suntem deseori puși: să ne scuzăm pentru o acuzație care ni se aduce absolut nefondat de la Moscova.
În ce constă de fapt problema Chișinăului: noi suntem dispuși să oferim tranzitul spre regiunea transnistreană. Dacă Moscova e dispusă la rândul ei, să ocolească Ucraina și să transfere gazul prin conducta trans-bancalnică, de ce nu?
Firește că în cazul dat Moscova își asumă cheltuielile. Dar Chișinăul nu a spus niciodată, dar absolut niciodată, că nu va permite tranzitul de gaz spre regiunea transnistreană. Deci, nu vedem cum provoacă în cazul dat Chișinăul o criză energetică în regiune.
La rândul ei, Gazprom nu a rezervat nicăieri cantitățile necesare de gaze pentru regiunea transnistreană. În cazul dat, cei care pun astfel de întrebări, din start ar trebui să aibă răspunsuri, să nu mai aștepte neapărat, explicația este la suprafață.
„Moscova face o demonstrație pentru alte țări din spațiul ex-sovietic”
– Și domnule Serebrian, care este scopul, în opinia dumneavoastră, a mesajelor foarte dure și de amploare din partea Moscovei, mai ales luând în considerare acele mesaje din partea Serviciului de Informație al Rusiei? Ce urmărește Moscova și câte de periculoase sunt asemenea intenții?
– Agresivitatea mesajelor ne pune pe gânduri și este foarte clar că se urmărește un scenariu de destabilizare, o criză umanitară care se poate traduce într-o criză politică. E o punere la încercare a Chișinăului.
Dar cred că este totodată și o demonstrație, un fel de execuție exemplară a cuiva, în cazul dat a Republicii Moldova, care a ales acest parcurs de dezvoltare europeană, apropiere de Occident, de Europa. E o demonstrație pentru alte țări din spațiul ex-sovietic: ce li se poate întâmpla, dacă urmează același traseu ca și Republica Moldova. Este vorba de întâi de toate despre Georgia și Armenia, țări care vedem ca sunt din ce în ce mai ezitante.
Criza gazelor din Transnistria
De la 1 ianuarie 2025, regiunea transnistreană rămâne fără gazele rusești. Compania Gazprom invocă faptul că de anul viitor, tranzitul prin Ucraina va fi oprit, iar pentru a continua livrările este necesar ca Republica Moldova să achite datoria istorică de peste 700 de milioane de dolari. În baza unui audit extern, Chișinăul recunoaște doar suma de 8,6 milioane de dolari. Moscova însă a respins concluziile făcute de auditori din Norvegia și Marea Britanie. Mai mult, Guvernul Republicii Moldova acuză Moscova de șantaj energetic și faptul că utilizează situația creată în scopuri politice.
Soluția tehnică pentru a livra gazele rusești în regiunea transnistreană există, chiar și fără tranzitul prin Ucraina. Este vorba despre ruta trans-balcanică, prin teritoriul Turciei. Pentru asta însă, Gazprom trebuia să facă rezerve până la 16 decembrie, ceea ce nu s-a întâmplat. Pe teritoriul din dreapta Nistrului, controlat de autoritățile de la Chișinău, nu se mai folosesc gaze rusești din 2022. În același timp, 30% din consumul de energie electrică de pe malul drept al Nistrului este produs de centrala din Dnestrovsk, regiunea transnistreană, care folosește gazul rusesc. În condițiile create, din 16 decembrie, Guvernul de la Chișinău a instituit starea de urgență în energetică pentru 60 de zile.