Zegrean: Toate restricțiile care vor fi menținute în starea de alertă trebuie stabilite printr-o lege. Nu pot fi restrânse libertățile fundamentale fără un act normativ adoptat de Parlament

Restricționarea deplasărilor dintr-o localitate în cealaltă și limitarea unor drepturi fundamentale pot fi făcute doar în baza unei legi adoptate de Parlament după ieșirea din starea de urgență și instituirea stării de alertă, spune fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean, care a explicat pentru HotNews.ro ce implică starea de alertă.

Starea de urgență și starea de necesitate sunt prevăzute de Constituție ca măsuri care pot fi luate de președinte prin decret prezidențial, aprobate de Parlament.

Starea de alertă, care va fi instituită în România din 15 mai, nu este prevăzută ca măsură în Constituție, fiind reglementată prin ordonanță de urgență. În timpul stării de urgență se emit ordonanțe militare, iar în starea de alertă nu se emit astfel de ordonanțe militare. Cele emise până acum își încetează valabilitatea odată cu instituirea stării de alertă.

Dacă starea de urgență se instituie pentru 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, pentru starea de alertă nu este prevăzută o anumită perioadă.

În timpul stării de alertă – care la nivel național se instituie de către Comitetul Naţional pentru situații de urgență, iar la nivel județean și local de către comitetele județene și locale – pot fi emise ordine de ministru, care nu au însă aceeași forță juridică precum ordonanțele militare, a explicat Augustin Zegrean, pentru HotNews.ro.

„Starea de alertă este specifică pentru situații care durează puțin, gen inundații, cutremure. Nu poți ține oamenii în stare de alertă luni de zile sau un an, pentru că însăși termenul de alertă te pune într-o situație dificilă. După părerea mea, starea de alertă nu se prea potrivește cu acestă situație de pandemie”, a afirmat Zegrean.

Comentând declarațiile președintelui privind măsurile de mișcare mai liberă care nu se aplică însă în localitățile în carantină, Zegrean a spus că astfel de restricții trebuie reglementate prin lege, pentru că, odată cu ridicarea stării de urgență, își încetează efectele și ordonanțele militare, implicit cele care vizau instituirea carantinei. „Pentru ca Suceava, de exemplu, să rămână în carantină este nevoie de act normativ adoptat de Parlament. Starea de carantină implică imposibilitatea de părăsire a localității, ori drepturile fundamentale nu pot fi limitate decât prin lege”.

El a insistat că restricționarea deplasărilor dintr-o localitate în cealaltă pentru populație și limitarea unor drepturi fundamentale pot fi făcute doar în baza unor acte normative adoptate de Parlament.

„Președintele a spus că vor fi restricționate ieșirile, deplasările din localitate, dar a evitat să spună cum va fi posibil, prin ce acte normative se vor institui astfel de restricții. Orice măsură se va lua în perioada stării de urgență trebuie aprobată de Parlament, pentru că nu poți reduce altfel drepturile. (…) Mersul firesc ar fi să se meargă în Parlament pentru aprobarea unui program conceput de Comitetul Național pentru situații de urgență, dacă acesta implică și restrângerea unor drepturi fundamentale, pentru că altfel nu există nicio bază”, a mai declarat fostul șef al Curții Constituționale.

Pot fi date în continuare amenzi populației în perioada stării de alertă?

În perioada stării de alertă sunt în continuare posibile amenzi pentru populație, pentru că acestea au fost prevăzute prin ordonanță de urgență, ci nu prin ordonanță militară, însă se pune problema ce se va întâmpla cu aceste ordonanțe de urgență la Curtea Constituțională. Actele normative pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă au fost atacate de Avocatul Poporului, care a contestat, printre altele, valoarea ridicată a amenzilor. CCR ar urma să judece aceste sesizări miercuri.

„Nu vreau să mă pronunț asupra a ceea ce va decide Curtea Constituțională, dar pot spune că amenzile sunt mult prea mari pentru posibilitățile de plată ale românilor. Nu poți stabili amenzi atât de mari, mai mari decât au unii salariul. Cei mai mulți au înțeles să respecte și recomandările, și ordonanțele militare, pentru că frica de moarte nu ți-o ia și nu ți-o dă nimeni, asta o ai. Dar sunt unii care pur și simplu nu mai pot sta în case, pentru că trebuie să meargă să muncească ca să aibă din ce trăi. Cu acești oameni ce faci?”, a adăugat fostul președinte al CCR Augustin Zegrean.

Starea de urgență va înceta în 14 mai și va fi înlocuită cu starea de alertă, începând cu 15 mai, când se vor redeschide saloanele de coafură, frizeriile, cabinetele stomatologice sau muzeele, urmând ca eventuale noi măsuri de relaxare să fie dispuse după două săptămâni, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus, a anunțat luni președintele Klaus Iohannis.

CITEȘTE ȘI: Ce înseamnă starea de alertă care va fi instituită în România după 15 mai

Zegrean: Toate restricțiile care vor fi menținute în starea de alertă trebuie stabilite printr-o lege. Nu pot fi restrânse libertățile fundamentale fără un act normativ adoptat de Parlament

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”