Sari direct la conținut

​INTERVIU Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor s-au transformat în secții ATI: E mai rău decât astă toamnă. O pacientă COVID a așteptat 17 zile să se elibereze un loc la ATI

HotNews.ro
Ambulante la coada in fata spitalelor, Foto: Vlad Voiculescu - Facebook
Ambulante la coada in fata spitalelor, Foto: Vlad Voiculescu - Facebook

​Suntem mai rău decât în toamna trecută, „situația nu este deloc roză, iar valul acesta nu se compară cu precedentele”, avertizează Bogdan Oprița, medicul șef al UPU SMURD București și șeful Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Floreasca, într-un interviu acordat HotNews.ro. În spitalele de urgență din București, pacienții COVID, unii dintre ei intubați sau conectați la oxigen, așteaptă cu zilele în UPU eliberarea unui loc la Terapie Intensivă, iar medicii sunt nevoiți să pună tărgi supranumerare pentru a îi putea ajuta pe toți. În acest moment toți bolnavii sunt îngrijiți, dar Bogdan Oprița subliniază că „Suntem în război. Doamne ferește să ajungem să avem un ventilator și doi bolnavi! În situația aceea pe cine pun la ventilator?”

Tărgi supranumerare și pacienți intubați în UPU

În acest moment, pentru zona dedicată pacienților COVID-19, „avem 16 paturi. Zilnic, în Unitatea de Primiri Urgențe se rulează undeva spre 40 de pacienți și în permanență aceste paturi sunt ocupate. În funcție de momentul orar în care pacienții se prezintă, avem de-a face cu 20 de bolnavi în același timp, uneori și 23. Așadar, suntem forțați să punem tărgi supranumerare, scaune, pentru a îi putea examina, pune la oxigen pe acești oameni și așa mai departe”, povestește medicul Bogdan Oprița, șeful Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Floreasca.

Medicul Bogdan Oprița, șeful UPU SMURD București

Unii dintre acești pacienți „vin într-o stare foarte gravă și necesită protezare respiratorie, adică să fie intubați și conectați la un aparat de ventilație mecanică sau ventilație non-invazivă, care presupune tot conectarea la un ventilator. Alții necesită oxigen în fluxuri de oxigen crescute, iar alții necesită oxigen în fluxuri cvasi-normale, adică 10-15 litri. Foarte puțini dintre acești pacienți pleacă acasă.”

Aceeași situație este și în celelalte spitale de urgență din București, spune medicul Bogdan Oprița: „Pacienții care sunt în Unitățile de Primiri Urgențe – și nu numai de la spitalul nostru, și de la Universitar, și de la Sfântul Pantelimon, și de la Bagdasar, și de la Elias – sunt internați (direct în UPU – n.red.) și împreună cu colegii noștri de la Terapie Intensivă, de la Boli interne, îi vedem, se stabilește tratamentul, primesc medicația, primesc oxigen.”

Record la Spitalul Floreasca: O pacientă COVID-19 a așteptat 17 zile în UPU pentru un loc la ATI

Bogdan Oprița spune că în spitalul în care lucrează, Spitalul de Urgență Floreasca, s-a înregistrat zilele acestea un record: „Spre exemplu, zilele acestea am avut un record: după 17 zile de stat în Unitatea de Primiri Urgențe, o pacientă a fost internată.”

Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Floreasca

Spre deosebire de anul trecut, în primele valuri ale pandemiei, mulți dintre pacienții COVID care vin acum la spital nu au comorbidități și au vârste relativ tinere – 40, 45 de ani, explică medicul Bogdan Oprița. Fiind mai puternici ca stare de sănătate, ei necesită, de regulă, internare pe o perioadă mai îndelungată, astfel că eliberarea unui pat de spital durează mai mult: „Astfel, un pat, fie că este în UPU, în ATI sau într-o secție uzuală cu oxigen – de boli interne, de pneumologie sau de boli infecțioase – necesită un timp mai mare de internare. Mortalitatea intraspitalicească era mai crescută la pacienții mai în vârstă, cu alte afecțiuni, era mai crescută și se producea mult mai repede. Acum, dacă decesul se produce, se produce după un timp mai lung, sau acești pacienți, datorită stării de sănătate mai bune și lipsei comorbidităților, supraviețuiesc. Dar vindecarea în aceste forme medii și severe durează mai mult timp. Dacă un bolnav ajunge în Terapie Intensivă, durata lui de spitalizare este de 20 de zile. Rulajul pacienților pe paturile de spital este acum mai lent. Din acest motiv, avem nevoie de mai multe paturi.”

Practic, ordinea de intrare pe un pat de ATI este dată de gravitatea fiecărui caz, spune Bogdan Oprița: „Dacă, de exemplu, un pacient sosește astăzi în UPU și stă acolo 4 zile, după 4 zile va ajunge la ATI dacă se eliberează un loc în București, pentru că poate să vină un bolnav mai grav decât el, care are întâietate. Acesta a fost și motivul pentru care respectiva pacientă a stat timp de 17 zile la noi în Unitatea de Primiri Urgențe.”

„Un pacient este mai în siguranță în UPU decât în orice altă secție a spitalului, cu excepția ATI”

Unitatea de Primiri Urgențe este o secție mai bine dotată și echipată decât multe secții de Terapie Intensivă din țară, iar pacienții COVID internați aici sunt monitorizați de o echipă de medici din celelalte secții ale spitalului, a explicat pentru HotNews.ro medicul Bogdan Oprița, șeful UPU SMURD București: „Față de secția de boli interne spre exemplu, care are doar paturi și un aparat de oxigen. De aceea, pot să vă spun că un pacient este mai în siguranță în Unitatea de Primiri Urgențe decât în orice altă secție a spitalului, alta decât cea de Terapie Intensivă. În al doilea rând, acești bolnavi sunt internați, astfel că ei primesc toată medicația, inclusiv mâncarea, unui pacient internat. În UPU ei sunt doar cazați. În același timp, noi nu lucrăm de capul nostru – este dedicat un medic ATI pe gardă pentru a vedea acești bolnavi, facem vizita împreună cu un medic de la boli interne pentru cei care nu sunt de ATI și așa mai departe.”

„În al treilea rând, ar trebui să începem să conștientizăm că atunci când se atinge limita sistemului, standardul de calitate nu se mai poate aplica. Noi suntem în război acum. În acest moment, bolnavii aceștia sunt îngrijiți. Doamne ferește să ajungem să avem un ventilator și doi bolnavi! În situația aceea pe cine pun la ventilator? Capacitatea și limita sistemului, a spus-o și domnul ministru, a fost atinsă. Acesta este specificul medicinei de dezastre: se va ajunge să se facă rabat la calitate pentru a putea îngriji cât mai mulți bolnavi. Se poate ajunge în punctul în care să dai cât mai multe șanse celui care poate să supraviețuiască mai mult. Până în momentul de față, din fericire, nu am fost în această situație. De multe ori, aceste decizii sunt cele mai grele pe care le ia un om. Este foarte greu în aceste condiții să explici și este și mai greu ca lumea să înțeleagă”, subliniază Bogdan Oprița.

„Până acum, dacă am avut nevoie de aparate de ventilație mecanică, le-am avut. Nici nu vreau să mă gândesc că am putea ajunge în situația din Italia”

Șeful UPU SMURD București avertizează însă că „Suntem mai rău decât astă toamnă. Singura soluție pe care o avem este să mergem la vaccinare și să păstrăm măsurile de distanțare socială. Soluția este să vaccinăm cât mai mult din populație, care să nu ajungă la spital.”

În Italia, în vârful pandemiei, „se ajunsese în punctul în care îi țineau pe pacienți câte două ore pe un ventilator, prin rotație”, își amintește Bogdan Optița. „Nici nu vreau să mă gândesc că am putea ajunge în această situație. Până acum, dacă am avut nevoie de aparate de ventilație mecanică, le-am avut, Departamentul pentru Situații de Urgență ne-a ajutat. Chiar zilele trecute am mai primit 3 ventilatoare, astfel încât să avem ventilatoare pentru toate paturile.”

„Situația nu este deloc roză. Valul acesta nu se compară cu precedentele. Și mai are o caracteristică de care trebuie să ținem seama: în toamnă aveam cu 50% mai puțini pacienți non-COVID decât ce avem acum. Dacă atunci aveam vreo 100 de pacienți să spunem în zona verde, acum avem în jur de 200. Și trebuie să avem grijă și de ei, pentru că sunt urgențe adevărate”, descrie Bogdan Oprița situația din spital.

Nu în ultimul rând, „noi suntem aceiași oameni. Concedii de odihnă nu s-au mai luat din luna decembrie, când s-au luat câte 3 zile de persoană prin rotație. Și nu se iau. Am colegi care își iau două zile de concediu pentru că vor doar să doarmă. Nu este ușor să faci 12 gărzi de câte 24 de ore pe lună.”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro