​De vanzare: Mariana, 15 ani. In mlastina prostitutiei silite cu minore

Pe langa sechestrare, satisfacerea zilnica a zecilor de clienti, cu pretentii care de care mai desucheate, fetele sunt batute, drogate, vandute ca vitele. Sunt trimise pe strada cu boli sau cu burta la gura. Indiferent de anotimp. Unora li se scot dintii, pentru a practica mai bine sexul oral. Altele sunt arse cu tigarile sau devin tinta de tir. Li se da foc sau sunt omorate si ciopartite in bucati. Nu le mai cauta nimeni, de plans nici atat. Saracie, credulitate, nevoia unei afectiuni refuzate in propria familie. Sunt cateva dintre motivele pentru care minorele cad in ghearele retelelor de proxeneti.

Corpurile lor tinere sunt puse la vanzare, silit, de oameni fara scrupule, care practica sclavia umana in secolul 21. Cu banii storsi de la victime, acestia isi cumpara case, masini si bunuri de lux. Isi mai cumpara politisti, procurori si judecatori, care sa ii scoata la procese basma curata. Mlastina prostitutiei e adanca. Sunt insa oameni care au curajul sa dea cu bata in lac si sa tulbure niste ape oricum tulburi. Unul dintre acestia este romanca Iana Matei, care depune o cutremuratoare marturie despre experientele ei legate de prostitutia juvenila silita.

Cartea „Zu verkaufen: Mariana, 15 Jahre” (n.a. „De vanzare: Mariana, 15 ani”) a aparut in Germania, la finele anului trecut. Cu subtitlul „Lupta mea impotriva traficului de fete”, editia in limba germana a aparut la editura Bastei-Lübbe in noiembrie 2011 si reprezinta traducerea variantei initiale din limba franceza, aparute tot anul trecut, la Editions XO din Paris. Varianta romaneasca a aparut in noiembrie 2011 la editura RAO.

„Nu vreau sa fiu in niciun caz prost inteleasa”, scrie autoarea. „Eu nu lupt impotriva prostitutiei voluntare, facuta prin propria deliberare, ci impotriva comertului cu fiinte umane. Vorbesc despre fete carora li se impune aceasta treaba in mod silit, care sunt adesea minore si vandute ca o bucata de carne – fete dezradacinate, chinuite si traumatizate psihic, batute si violate, nevoite sa se ofere sexual. Pur si simplu e vorba de un viol de proportii, care are loc in Europa secolului XXI!”

• Intinde mana

Autoarea Iana Matei s-a nascut in 1960 la Orastie, a trait la Pitesti, Campulung si Bucuresti. Dupa imprastierea cu forta a protestatarilor din Piata Universitatii din Bucuresti, in iunie 1990, ea a fugit peste granita, la sarbi. La scurt timp a primit azilul politic, iar apoi a emigrat impreuna cu fiul ei in Australia. Si-a facut studiile in psihologie la Perth, unde a initiat o serie de actiuni sociale pentru oamenii fara adapost si copiii strazii. Prima data, ea s-a reintors in tara in 1994.

Patru ani mai tarziu, cu experienta de ONG dobandita in Australia, s-a gandit sa puna pe roate unul si la Bucuresti. Astfel a luat fiinta Reaching out (n.a. Intinde mana) in varianta romaneasca. Insa Capitala avea destule ONG-uri. Alte zone din tara erau complet neacoperite. Iana Matei se muta la Pitesti, primele sale initiative sunt legate tot de copiii strazii. Pana cand, in martie 1999, politia locala apeleaza la ea in legatura cu trei prostituate minore retinute la comisariat. Intrand in vorba cu acestea, iar apoi cu altele ca ele, autoarea incepe sa-si dea seama de teroarea si amploarea sclavagismului sexual cu minore, practicat in retele care nu cunosc granite.

Cartea Ianei Matei nu este un roman de fictiune. Intamplarile sunt reale, iar aceasta realitate cutremura. Tinere, adolescente sau chiar copile de 12-13 ani sunt vandute sau exploatate de familie sau de iubitii lor. De multe ori, o prietena mai isteata sau alte persoane apropiate le atrag in cursa, promitandu-le o munca peste hotare si bani. Chiar daca nu toate sunt in intregime „nevinovate”, la infernul de umilinta si teroare la care va fi ulterior supusa, nu se gandeste niciuna.

Prostitutia cu minore a luat amploare din 1990, in toate tarile fostului Bloc de Est. Prin fosta Jugoslavie se facilita trecerea romancelor si moldovencelor peste granite, inspre tarile din vestul Europei, unde „marfa” era vanduta pe mult mai multi bani. „Intr-un deceniu, tarile din Balcani s-au transformat intr-o placa turnanta a traficului sexual, care se putea sprijini pe retele din ce in ce mai bine organizate, cu legaturi internationale”, scrie autoarea.

La inceputul deceniului trecut, UE abia incepea sa se ocupe de fenomenul care prinsese intre timp radacini. Abia in 25 februarie 2002 a fost semnat protocolul de colaborare si schimb de informatii intre Interpol, guvernul Romaniei si Initiativa de cooperare sud-est europeana SECI. Scopul urmarit era de coordonare a colaborarii si fluxului informational intre politiile din treisprezece tari ale Europei de sud-est.

„In actiune, a fost implicat si FBI-ul”, scrie Iana Matei, despre primul proces transfrontalier, in care o victima romanca a traficului sexual cu minore a depus marturie in Macedonia. De atunci, au avut loc multe procese in care victimele au depus marturii peste granitele patriei lor. Germania este singura tara europeana care accepta marturia scrisa si semnata de victime, fara a cere acestora in mod expres deplasarea la tribunal. E o practica ce usureaza demersul, deoarece victimele confruntate direct sau indirect cu proxenetii, in proces, sunt cel mai adesea speriate si tac, sau marturia lor se clatina.

• Casa de pe colina

Cartea Ianei Matei se citeste, in parte, ca un roman de actiune. Incercand sa o scoata din mainile proxenetilor pe adolescenta de 15 ani, Mariana, autoarea trece printr-o urmarire „ca-n filme”. Apoi incepe lupta cu politisti corupti, razboaiele interminabile cu birocratia romaneasca si internationala, pentru a gasi fonduri pentru proiectul ei de reintegrare sociala a minorelor, foste victime ale sclavagismului sexual.

„Casa de pe colina” este o casa construita si intretinuta de Iana Matei, din fonduri proprii, de la sponsori si institutii straine. Prin acest refugiu, intre timp, au trecut zeci de fete recuperate de pe strada sau din detentii la proxeneti. Deoarece Iana Matei nu este de acord ca datele personale si informatiile date de protejatele sale sa fie transcrise intr-o baza guvernamentala de date, de unde ar putea „transpira” relativ usor, bani de la guvernul Romaniei nu primeste. A primit insa bani fara aceste conditii, de la americani, de la nemti, de la UNICEF.

Pasul sau urmator este sa construiasca un hotel in Carpati, care sa-i ofere o baza de finantare a priectelor sale sociale si perspectiva unei profesii in hotelarie si gastronomie, fetelor scoase din gheara prostitutiei. Insa pentru acest proiect mai lipsesc destul de multi bani. Este actiunea sustinuta a Ianei Matei o picatura intr-un ocean? Poate ca da. Estimarile prezente arata ca cifrele victimelor exploatarii sociale, in special femei si copii, au crescut razant in ultimii ani.

Conform unui studiu facut de ONG-ul TAMTEP si citat de autoare, Romania ar fi cap de afis intre tarile care furnizeaza prostituate in tarile europene, depasind chiar si Rusia. Din experientele personale ale Ianei Matei, in cadrul proiectelor sale sociale, „80% dintre traficantii romani de oameni sunt de etnie roma”. E un fapt constatat de autoare pe fapte si nu o consideratie de ordin discriminator, dupa cum precizeaza aceasta.

„Fetele pe care le iau la mine in Casa de Femei au fost aproape intotdeauna vandute de roma altor roma. Sunt familii sau retele largi, care se intind peste mai multe tari ale Europei”. „Lucrez de 12 ani cu victimele traficului sexual si va asigur ca fetele de etnie roma pe care le-am luat la mine pot fi numarate pe degetele unei singure maini. Romii se afla in principal pe partea traficantilor”, scrie Iana Matei.

Cu trei dintre protejatele sale, Iana Matei s-a dus la procesul de la Sibiu, care a durat trei ani, deschis lui Ioan Clamparu, poreclit „Cap de porc”. Si azi, zice autoarea, Guardia Civil din Spania il considera pe Clamparu „unul dintre cei mai mari traficanti de carne vie, din lume”. In februarie anul trecut, el a fost condamnat in Romania la 13 ani de detentie. In septembrie 2011 Clamparu a fost arestat in Spania, iar in februarie 2012 prima instanta, din Madrid, l-a condamnat la 30 de ani de inchisoare si plata de despagubiri victimelor.

In destructurarea unor retele criminale europene, sunt primii pasi semnificativi. In recuperarea psihologica si sociala a victimelor minore ale sexului silit, pasii sunt mici si izolati. Prin cartea sa difuzata in strainatate, Iana Matei trage un semnal de alarma asupra unui capitol infractional la care, din pacate, Romania sta bine.