VIDEO INTERVIU Mesaj pentru ministrul Educației, din partea unui fost olimpic international: Abandonati gandirea invechită și lasati-i pe elevi sa aibă un cuvânt de spus/ Cum e viața la Harvard, cu 50 de dolari pe lună

​”Abandonati gândirea învechită pe care se bazează sistemul de învățământ și fiți mai deschisă la metodele noi de predare care se folosesc în vest ”- acesta este mesajul pe care Radu Andrei, student la Universitatea Harvard îl transmite ministrului Educației, Ecaterina Andronescu. În opinia tânărului, ministrul Educației ar trebui să citească articole din revistele de specialitate în care se publică studii științifice despre metode de predare. Medaliat cu aur la Olimpiadele Internaționale de Fizică și Astronomie, Radu Andrei consideră că sistemul de învățământ din România este inert, iar o schimbare reală va avea loc odată cu schimbarea generațiilor, adică peste 30-40 de ani. Într-un interviu pentru HotNews, el a povestit cum este viața de student la una dintre cele mai prestigioase universitati din lume. ”Suntem aproximativ 20-30 de români care studiem la Harvard, iar cheltuielile mele lunare nu depășesc 50 de dolari.”

Imagine și montaj: Alexandru Rădulescu

Elevii ar trebui lăsați să își aleagă materiile, în funcție de preferințe

Radu Andrei: ”La noi în țară, sistemul este încătușat de mentalitatea dinainte de 89, când era colaborarea doar în vorbe, nu și în practică. Cred că elevii ar trebui să aibă mai multe de spus în organizarea sistemului de învățământ, mai ales atunci când este vorba despre o schimbare. În România nu prea îi ascultă nimeni. Nu ar trebui să existe 13-14 materii de studiat într-un an. Ar trebui păstrate materiile de bază – limba română, matematica, limbă străină…iar restul materiilor ar trebui să fie alese de către elevi, în funcție de preferințe. Noi, la Harvard, avem doar 4 cursuri.

Și în România, materia ar trebui restructurată, acum se axează mult pe teorie și foarte puțin pe practică. Noi nu avem exercițiu! Sistemul are o inerție foarte mare, dar putem să îl schimbăm. E adevărat, mentalitatea celor care sunt acum în sistemul de învățământ este destul de greu de schimbat, dar dacă se vrea cu adevărat, s-ar putea produce începând cu următoarea generație – peste 30 sau 40 de ani. Știu că e foarte departe, dar este un termen realist. Nu o să vedeți o schimbare în următorul an și nici în următorii cinci ani. Eu cred că nu mă voi întoarce în țară, la cum arată acum situația. Există o șansă să mă întorc, dacă ajung la concluzia că pot să particip la o schimbare în bine”.

Nu am încredere în sistemul de învățământ românesc

Radu Andrei: ”Este foarte ușor să te simți singur în sistemul de învățământ românesc când unii profesori – nu toți, eu chiar am avut noroc de profesori extraordinari – se situează la o distanță foarte mare de tine și ceilalți colegi sunt oarecum în competiție cu tine. În școlile din România, este o atmosferă destul de competitivă față de ceea ce se întâmplă în Statele Unite, acolo totul se bazează pe colaborare. Sistemul românesc de învățământ este foarte individualist: în momentul în care faci teme, trebuie să le faci singur și nu colaborezi cu colegii, în momentul în care dai un test, îl dai singur, în momentul în care ești scos la tablă sau ascultat, trebuie să rezolvi această sarcină singur. Practic, toată schema de notare, de evalare a unui elev se bazează pe ceea ce poate să facă individual.

Noi, la Universitatea Harvard, suntem încurajați să colaborăm cu colegii. De obicei, temele sunt foarte lungi și ar fi dificil ca un singur student să o rezolve fără niciun ajutor din partea colegilor Întotdeauna ne strângem în grupuri de 3, 4 sau 5 colegi și rezolvăm mult mai repede și mai eficient problemele și ne simțit mult mai bine. Nu am încredere în sistemul de învățământ românesc, nu este orientat spre pasiunile elevului”.

Cum este viața la Universitatea Harvard?

Profesorii de la Harvard sunt mai prietenoși și nu țin la titluri

Radu Andrei: ”La Universitatea Harvard, profesorii sunt mult mai relaxați și cultivă o relație de prietenie. De obicei, în România se simte o rigiditate, o anumită distanță. Profesorul e undeva, mai sus iar elevul este mai jos. În Statele Unite, vor să se situeze pe același plan, ca să stimuleze comunicarea. De exemplu, atunci când profesorii ne mai trimit câte un email, ei se semnează doar cu prenumele, fără niciun titlu ori nume de familie: adică Joe, Louis, Jacobs. Atât. Fără alte titluri oficiale, care sunt foarte importante, noi știm cine sunt acești profesori și cât de buni sunt. Ei nu mai simt nevoia să ne arate lucrul acesta în fiecare zi”.

Cursuri în papuci, cu cafea și cereale cu lapte

Radu Andrei: ”Pe profesorii de la Harvard nu îi interesează ce faci la curs, atâta vreme cât nu îi deranjezi pe ceilalți și cât timp înveți. De exemplu, am avut colegi care veneau la curs dimineața cu mâncare sau cafea, pentru că se trezeau mai târziu. Profesorii nu le spuneau nimic. La un moment dat, l-am servit si pe un profesor cu cereale, ne-a zâmbit și ne-a refuzat, dar nu a avut nicio problemă cu chestia asta.

Cea mai amuzantă fază a fost atunci când un coleg s-a trezit dimineața foarte târziul și a ajuns la curs în papuci și în pijamale. Profesorul a zâmbit când l-a văzut, dar nu a zis nimic. Nu i-a făcut niciun reproș după curs. În momentul în care îți faci treaba și nu îi deranjezi pe ceilalți, poți să faci ce vrei!”

Singuri în cameră, pentru a fi mai eficienți la învățat. Cheltuieli lunare: 50 de dolari

Radu Andrei: ”La Harvard, învață în acest moment aproximativ 20-30 de români, majoritatea olimpici. Locuim în apartamente, fiecare stă singur în cameră. Nu este doar o chestiune de confort, e și un mijloc de a ne asigura că dăm rezultate la învățătură. Camerele sunt foarte mari, spațioase. Costul căminului este inclus în bursă. Eu nu cheltuiesc foarte mulți bani, pentru că avem ca tot ceea ce este necesar. Cheltuielile sunt, undeva, pe la 50 de dolari pe lună”

Cum sunt văzuți românii într-o facultate de top

Radu Andrei: ”Este stereotipul acesta că românii sunt buni la matematică și fizică, mulți nici nu sțiu unde ne aflăm pe hartă. În general, părerea este pozitivă despre români, dar unii colegi mi-au atras atenția că am reminiscențe comuniste. De exemplu, într-o zi, trebuia să iau o decizie după niște reguli care nu erau încă publicate. Nu am vrut să iau hotărâri pe baza unor simple vorbe și atunci le-am spus colegilor mei: ”Pănă nu văd ceva scris, eu nu iau nicio decizie!”. M-au întrebat atunci dacă România a fost stat comunist, pentru că au recunoscut neîncrederea aceasta a mea ca o moștenire, un însemn al unui astfel de sistem. Nu m-am simțit bine când mi-au spus asta. Dar, pe de altă parte, cred că aceasta neîncredere a mea ar putea să îmi fie de ajutor în anumite situații, e bine să fii un pic mai precaut”.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!