​Interviu Preotul Wilhelm Dancă, despre vizita Papei Francisc în România: Sfântul Părinte va adresa mesaje și cu dimensiune europeană/ Există anumite neliniști legate de situația actuală în Europa de Est

Preşedinţia României la Consiliul UE și organizarea summitul-ului european la Sibiu sunt evenimente care pot constitui un bun prilej pentru Papa Francisc de a adresa mesaje „cu dimensiune europeană”, în cadrul vizitei sale la București, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro preotul Wilhelm Dancă, responsabilul cu mass media al comitetului de organizare a vizitei. Acesta a mai spus că Papa Francisc ar mai putea vorbi despre familiile destrămate din cauza plecărilor în străinătate „pentru un ban în plus”. „E o dramă naţională din acest punt de vedere”, spune Wilhelm Dancă. Vezi cum se va desfășura vizita Papei Francisc în România.

Wilhelm Dancă, profesor universitar de teologie şi filosofie, este Decan la Facultatea de Teologie Romano-Catolică la Universitatea din București. Este Membru al Academiei Europene de Științe și Arte din Salzburg (Austria), Membru al Academiei Române, Președinte al Societății Internaționale Toma de Aquino, Secția română. A publicat şi a coordonat numeroase volume de teologie şi filosofie, printre care: „Fatima 100. Aniversarea aparițiilor”, „Fascinația sacrului de la Mircea Eliade la Papa Ioan Paul al II-lea”, „Teologia are nevoie de filosofie?”

Sala de Presă a Sf. Scaun a anunțat vineri că Papa Francisc efectuează o călătorie apostolică în România pentru zilele 31 mai – 2 iunie 2019 cu etape la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj.

Miruna Căjvăneanu:„Cum sunt organizate şi cum decurg pregătirile în vederea vizitei Papei Francisc în România?”

Pr. Wilhelm Dancă: „S-a organizat o Comisie de pregătire, în urmă cu mai multe săptămâni, după vizita ad Limina a episcopilor din România şi Republica Moldova în Vatican (este vorba de vizita periodică, a cincea din 1989, pe care episcopii dintr-o anumită ţară sau zonă o fac la Sediul Pontifical, şi care a avut loc în perioada 5/10 noiembrie 2018, n. red). Treptat, lucrurile au început să prindă contur, în ceea ce priveşte logo-ul, motto-ul. Ceea ce ştiam atunci este că Sfântul Părinte îşi doreşte şi e foarte hotărât să vină în România. Din comisie fac parte: un episcop, care se ocupă de pregătirea generală, un preot care se va ocupa de organizarea celebrărilor liturgice, iar eu, responsabil cu mass media. Am fost convocaţi să încercăm să facem un profil al acestei vizite, să vedem cum am putea cuprinde într-un logo tot ce va face Sfântul Părinte în zilele în care va veni în România. Nu ştiam nici data, nici luna. Se spunea doar că va veni, însă se vorbea şi de primăvară, şi de toamnă, nu se ştia exact. Apoi, după alte câteva săptămâni, timp în care am pregătit materialele cerute, ni s-a spus să lărgim activitatea noastră, convocând responsabilii la nivelul diecezelor locale. Ni s-au indicat câteva dieceze, în vederea căutării unor parteneri, în ceea ce priveşte mass media, celebrările liturgice, episcopul coordonator la nivel local. Nu au rămas locațiile indicate iniţial, unele au fost eliminate de pe listă şi au rămas cele pe care le vedeţi în anunţul oficial: Bucureşti, Iaşi, Şumuleu Ciuc (Miercurea Ciuc) şi Blaj”.

M.C.: „În baza căror considerente au fost alese locaţiile, diecezele vizitate?”

Pr. Wilhelm Dancă: „Doar considerente de logistică şi de posibilitatea efectivă de transport dintr-un loc în altul, pentru că, oricum, după cum prea bine ştim, ţara noastră e lungă, lată, mare, frumoasă, dar e greu de parcurs într-un timp relativ scurt şi cu mijloacele obişnuite. De aceea, s-a restrâns numărul localităţilor, tocmai pentru a permite ca Sfântul Părinte să ajungă în timp util şi uman, să nu fie un efort prea mare”.

M.C.: „Cum se va face transportul, cu ce mijloace?”

Pr. Wilhelm Dancă: „Cu toate mijloacele! Cred că va merge cu toate mijloacele, mai puţin cu trenul. Va merge şi cu maşina, şi pe jos, şi cu elicopterul, cu avionul – mijloacele de transport la dispoziţie. În funcţie de definitivarea programului, se va stabili atunci cu precizie, de la un loc la altul, cu ce se va deplasa, însă predominant se va merge cu avionul.

M. C.: „Cine va asigura costurile de transport? Preşedinţia? Va fi o colaborare?

Pr. Wilhelm Dancă: „Preşedinţia şi Guvernul vor contribui. Statul italian, în baza unui acord, asigură transportul pe ruta Italia – România al Sfântului Părinte şi al celor care îl vor însoţi, al suitei, din care vor face parte 10 -15 persoane. La plecare, va fi un zbor Alitalia, la întoarcere, un zbor Tarom. Printre cei care îl vor însoţi – lista nu o ştim încă – se vor număra cardinali, episcopi şi alţi responsabili laici din Vatican a căror activitate are incidenţă cu realităţile creştineşti, ecleziale, sociale din România. De asemenea, va fi însoţit de un grup numeros de jurnalişti acreditaţi la Vatican, 75-80 de jurnalişti, de la cele mai importante posturi de radio, tv, presă din lume, cum ar fi BBC, CNN, din Spania, Germania, Franţa. Aceştia îl vor însoţi peste tot pe Sfântul Părinte, organizându-se, în aşa fel, încât să fie prezenţi la evenimente. Jurnaliştii acreditaţi permanent se deplasează pe cheltuiala trusturilor de presă pentru care lucrează, şi la venit, şi la plecare. Trusturile de asemenea, le acoperă şi cazarea. În ceea ce priveşte transportul intern, Guvernul, Preşedinţia au dorit să ofere transport intern cu avionul. Însă nu se ştie dacă se va face aşa, pentru a nu crea un precedent, având în vedere că aceste deplasări sunt acoperite mereu de redacţii. Deci este o chestiune încă în discuţie.

Cei 75, 80 de jurnalişti îl însoţesc permanent pe Sfântul Părinte în toate vizitele. Pe lângă ei, vor veni desigur şi alţi jurnalişti. De altfel am întrebat la un moment dat la Vatican câţi jurnalişti ar putea veni. Ni s-a spus că în cazuri similare – cum au fost vizitele recente ale Papei în Letonia, Estonia, ne putem aştepta la 700, 800 de jurnalişti care vor cere acreditarea. În Panama s-au programat 2000, de exemplu”.

M. C. : „Am putea spune că toţi ochii vor fi spre România. România, ar fi, pentru trei zile, în centrul atenţiei…”

Pr. Wilhelm Dancă (surâzând): „Buricul pământului”, am putea spune. Din ţările vecine, Ungaria, Bulgaria, vor veni cu siguranţă mulţi jurnalişti. Centrul de acreditare va fi la Preşedinţie, cererile vor sosi la Biroul de presă al Preşedinţiei. Noi suntem, oricum, în contact cu acest centru, comunicăm”.

M.C. „ Papa şi-a dorit să viziteze sau să afle ceva anume din România?”

Pr. Wilhelm Dancă: „Papa a primit invitaţia de la Preşedinţia României, în cursul unei vizite a preşedintelui din 2017. Desigur, nu putea să treacă cu vederea o invitaţie;deci s-a pus în mişcare maşina de analiză a acesteia. Apoi a venit şi primul ministru, care a repetat invitaţia în 2018. Între cele două invitaţii oficiale, din partea Preşedinţiei şi a Guvernului, a fost şi invitaţia Conferinţei Episcopale Catolice din România. Vizitele Papei sunt analizate de o comisie care se ocupă de călătoriile apostolice ale Sfântului Părinte şi, în funcţie de miză, de aşteptările populaţiei, de reverberaţia mesajului într-un context dat, fie el geografic dar şi istoric, cum este România astăzi, se iau în calcul. Eu nu am stat de vorbă cu cei din comisie, aşa cred, deduc. Contextul actual contează: preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, apoi organizarea summitul-ului european cu miză mare pentru viitorul Europei. Cu siguranţă sunt evenimente care pot constitui un bun prilej pentru călătoria Sfântului Părinte, care va adresa mesaje și cu dimensiune europeană, fără doar şi poate. Un alt punct este dialogul între catolici şi ortodocşi, o temă la inima Sfântului Părinte, un dialog pe care doreşte să-l susţină, să-l revigoreze, să-i dea o nouă dimensiune. Un alt aspect e legat de situaţia generală actuală în Europa de Est: există anumite nelinişti, anumite derapaje, anumite frustrări, provocări”.

M.C. „Aţi amintit de o perspectivă europeană a vizitei…”

Pr. Wilhelm Dancă: „Da, aderarea noastră la Uniunea Europenă a fost dorită, însă poate nu îndeajuns de pregătită. Din punct de vedere existenţial, social ne confruntăm cu unele provocări la care nu mai putem face faţă. De exemplu, dacă ne uităm la familiile care au rămas dezbinate, rupte, copiii cu bunici, cu unchi, cu vecini. E o dramă naţională din acest punt de vedere. Aşa ceva nimeni nu îşi imagina, că ne dezrădăcinăm, că ne putem pierde identitatea într-o o aşa de mare măsură. Să renunţăm la tot ce ne-a fost drag, familia, casa, credinţa, biserica… pentru un ban în plus, să plece atâţia dintre noi. Cred că Sfântul Părinte este informat despre fenomen, care nu loveşte doar România, ci si Europa de Est în general. Ar putea avea un cuvânt şi despre noi forme de sărăcie, cu care nu s-a confruntat lumea în zilele noastre. După ce construieşti o familie, o casă, să vezi că nu mai rămâne nimic, e ca o moarte anticipată. Sfântul Părinte ar putea avea cuvinte de îndemn de încredere în noi înşine, în valorile cu care am crescut şi care ne-au modelat”.

M.C. „Ştim că Papa Francisc se informează cu multă atenţie înainte de fiecare vizită sau întâlnire pe care o are. E adevărat?”

Pr. Wilhelm Dancă: „Da, Papa are un mod foarte uman de a se interesa, de a interacţiona cu persoanele, pune întrebări şi află ce îl interesează!”.

M. C. „Există o colaborare în vederea vizitei Papei şi din partea Bisericii Ortodoxe Române? S-au stabilit evenimentele comune?”

Pr. Wilhelm Dancă: „Da, există o comisie de pregătire, de întâmpinare a Papei şi în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Am avut întâlniri, discutăm programul, desfăşurarea şi, la momentul potrivit, acesta va fi publicat. Sunt încă discuţii: Sfântul părinte e în vârstă, nici patriarhul Daniel nu mai e tânăr, deci sunt discuţii care privesc şi detalii. Spre exemplu, ne întrebăm „Acolo sunt scări? Da! Câte scări sunt acolo? 20, 40. Eh, hai să vedem altceva, poate găsim un ascensor, sau o altă locaţie. Aşa cum am anunţat deja, se va publica programul complet în săptămânile care urmează. E devreme să vorbim despre detalii ca acestea acum”.

M.C. „Episcopul Ioan Robu a povestit într-un interviu despre momentele comune de rugăciune , între Papa Ioan Paul al II lea şi Patriarhul Teoctist, în cursul vizitei din 1999. A mai spus că acum, aceste rugăciuni comune sunt mult mai rare. Vor fi organizate astfel de momente în România?”

Pr. Wilhelm Dancă: „Vă pot spune că se discută şi despre asta. În acest moment, în interiorul Bisericii Ortodoxe sunt anumite situaţii care invită la prudență. După Sinodul din Creta au intervenit nişte fracturi. Au apărut unii „mai catolici decât Papa”, s-au „radicalizat”, anumite parohii, grupuri, comunităţi, faţă de care actualele autorităţi religioase au o atitudine de prudenţă şi de atenţie. Noi înţelegem acest lucru, de aceea mergem „în vârful picioarelor” în această direcţie. Faptul că au renunţat complet la aceste forme de rugăciune comună trebuie analizat într-un anumit context şi nu putem emite judecăţi de valoare. Cred că Papa va da un impuls spre o apropiere faţă de astfel de momente, în care să ne rugăm împreună”.

M.C. Chiar motto-ul ales, „Să mergem împreună”, poate fi interpretat astfel..

Pr. Wilhelm Dancă: „Da, desigur”.

M.C. Aţi avut prilejul să consultaţi însemnările personale ale Papei Ioan Paul al II-lea, cu ocazia editării volumului „În mâinile Domnului. Însemnări personale 1962-2004”, Editura Humanitas, 2015. Aţi găsit în jurnalul Papei o trimitere la vizita făcută în 1999, în România?

Pr. Wilhelm Dancă: „Direct nu dar indirect, da. Nu avem de a face acolo cu tematici clare de teologie ecumenică, ci sunt însemnările, din timpul exerciţiilor spirituale, pe care le făcea în fiecare an, în mod obişnuit în Postul mare. Acolo erau reflecţii, idei, gânduri spirituale. De acolo porneau însemnările lui. În anul 2000, la aproape un an de la vizita în România vorbeşte indirect despre ecumenismul promovat de martiri. Cei care şi-au dat viaţa pentru credinţă sunt martori autentici ai cauzei unității Bisericii. În această carte el subliniază rolul martirilor în promovarea unităţii. Când a fost în România, Papa a făcut referinţe la martirii închisorilor, a vorbit despre card. I. Hossu, episcopii greco-catolici V. Aftenie, I. Bălan, V. T. Frențiu, I. Suciu, T.L. Chinezu, Al. Rusu. De asemenea a vorbit despre episcopul martir A. Durcovici și despre slujitorul lui Dumnezeu Mons. Marton Aron. Dar i-a amintit și pe unii dintre martirii Bisericii Ortodoxe Române, cum ar fi monahul de la Rohia, N. Steinhardt. În închisori, Biserica era una: cea a suferinţei. Papa spunea că trebuie să ne raportăm mai des la aceşti martiri ai unităţii Bisericii: o lucrare de refacere a unităţii poate să pornească de la mărturia martirilor. Suferința comună pentru Christos germinează semințe de reconciliere”.

M.C. Pornind de la martiri: e posibil ca vizita să includă ceremonia de beatificare a celor şapte episcopi greco catolici, martiri ai comunismului, despre care se vorbeşte în mediile catolice şi nu numai?

Pr. Wilhelm Dancă: „E prematur să vorbim de acest lucru. Există o comisie pentru examinarea cauzelor de beatificare a celor şapte episcopi, sunt evaluări în curs. E un proces cu mai multe etape, una va fi în martie, după care cauzele vor fi examinate de Sfântul Părinte. Nu putem să anticipăm concluziile comisiilor de analiză din Vatican, e nepotrivit din mai multe punct de vedere. Însă timpul este în favoarea noastră!”