Membru CSM: Intempestiva ordonanță de modificare a legilor justiției pune serioase probleme de constituționalitate

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spune că „intempestiva” Ordonanță de Urgență de modificare a legilor justiției conține prevederi care pun „serioase probleme de constituționalitate”, una dintre ele fiind cea care le permite judecătorilor care au fost și procurori să fie numiți în funcțiile de conducere din parchete. Judecătorul afirmă că și dacă Ordonanța va fi invalidată de Curtea Constituțională, după ce actul normativ a produs efecte, „consecințele ar fi catastrofale, putându-se compromite efectiv dosare care ar putea fi instrumentate în condițiile noi”.

Judecătorul spune că CSM a cerut doar reglementarea de urgență a problemelor legate de admiterea în magistratură, nu și a altor aspecte.

„Da, pentru că trăim în epocă jumătăților de adevăr, este real că CSM a solicitat măsuri legislative urgente pentru deblocarea concursurilor de promovare și admitere în magistratură și la INM (zeci de instanțe și parchete aflându-se în pragul colapsului, funcționând cu unul, doi magistrați sau la jumătate de schema). Eu unul mărturisesc că nu credeam posibil și mi se pare absolut regretabil c[ un legiuitor excepțional, coerent și loial instituțional, ar putea reglementa alte aspecte care schimbă viziunea proaspătă de fond a Consiliului și a Parlamentului pe anumite chestiuni amplu discutate, bunăoară separarea carierelor, peste noapte (adică în mai puțin de 24 de ore), fără vreo dezbatere și fără vreo consultare. Și ar putea face asta justificând public reglementarea cu inițiativă CSM, în mod neadevărat, ea privind așadar alte chestiuni”, arată judecătorul Bogdan Mateescu.

În opinia sa, măsurile din OUG referitoare la recrutarea în magistratură, cerute de CSM, sunt absolut necesare, însă, celelalte reglementări pun serioase probleme de constituționalitate. Una dintre prevederile criticate este care care dă posibilitatea ca un judecător care a fost și procuror să poată fi numit în funcțiile de rang înalt din parchete.

„Spre exemplu o modificare pare că vine în contrast cu un argument (general obligatoriu) pentru care CCR -atenție, în raport de criticile formulate- a reținut constituționalitatea SIIJ (Decizia CCR 33/2018, paragrafele 149-150). Nu prea reușesc să înțeleg nici logica la întrebarea cum, potrivit legii, ar putea un judecător inamovibil în funcție să poată fi numit prin decret prezidențial procuror doar la parchetul de pe lângă judecătorie, și asta exclusiv în urma deciziei CSM, însă, potrivit noii reglementări, să poată fi numit direct procuror general și asta fără vreo decizie din partea CSM, ci doar cu un aviz consultativ, decizia în concret aparținând MJ și Președintelui statului. Iar dacă ordonanța se va aplica și pe aceste alte aspecte decât recrutarea în magistratură ori promovarea, iar CCR va invalida, consecințele ar fi catastrofale, putându-se compromite efectiv dosare care ar putea fi instrumentate în condițiile noi”, susține Mateescu.

Cele două ordonanțe de urgență promovate de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și adoptate marți de Guvernul Dăncilă au fost publicate miercuri seară în Monitorul Oficial. Controversata OUG care modifică din nou cele trei legi ale justiției prevede că șefii parchetelor pot fi numiți cu avizul consultativ al plenului CSM, până acum avizul aparținând Secției pentru procurori a CSM. O altă modificare este că la conducerea acestor parchete pot fi numiți și judecători care au îndeplinit funcția de procuror și a fost eliminată condiția vechimii.

De asemenea, una dintre cele mai controversate prevederi este cea privind Secția de anchetare a magistraților, care iese de sub autoritatea procurorului general și care va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe „rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” secției.