Legea pensiilor este parțial neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru reexaminare
Legea pensiilor este parțial neconstituțională, astfel că actul normativ se va întoarce în Parlament pentru reexaminare, a decis, miercuri, Curtea Constituțională, care a admis astfel o solicitare a deputaților de la PNL și USR.
Obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind sistemul public de pensii, obiecție formulată de un număr de 83 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Aceștia au reclamat condiţionarea dreptului la pensie al angajatului şi discriminarea nejustificată între persoanele cu dizabilităţi.
Astfel, Curtea Constituțională a admis obiecţia de neconstituționalitate şi a constatat că dispoziţiile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstituţionale.
De asemenea, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituționalitate şi a constatat că sintagma „cu valabilitate permanentă” cuprinsă în art.52 cu referire la lit.a) din Legea privind sistemul public de pensii este constituţională în raport cu criticile formulate.
Actul normativ se va întoarce în Parlament pentru reexaminare.
Dispoziția criticată din textul art. 25 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaților în 20 decembrie 2018 este următoarea: „contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal”.
PNL și USR arătau în sesizarea către CCR că plata contribuțiilor către bugetul de asigurări sociale nu este în sarcina salariatului, viitor titular al dreptului la pensie, ci este o sarcină fiscală ce incumbă strict angajatorului, iar instituția care verifică corectitudinea și îndeplinirea sarcinii fiscale prin efectuarea plăților pentru contribuțiile reținute de la angajat, de către angajator, este Agenția Națională de Administrare Fiscală.
„Practic salariatul, titular al dreptului la pensie, nu are nicio obligație de colectare fiscală, sarcina de efectuare a plății contribuției de asigurări sociale revenind angajatorului, în consecință, efectuarea plății acestor contribuții de asigurări sociale nu poate fi o condiție în nașterea și exercițiul dreptului constituțional la pensie. Impunerea unei noi condiții de validitate a dreptului la pensie, în afara celor existente în legea în vigoare, respectiv îndeplinirea unui stagiu de cotizare minim și împlinirea vârstei de pensionare constituie o încălcare a principiului legalității prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituție care prevede că <<în România supremația Constituției și respectarea legii sunt obligatorii>>”, arătau PNL și USR în sesizarea către CCR.
În ceea ce privește articolul 63, una dintre condițiile pe care persoanele îndreptățite trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru a beneficia de pensia de invaliditate este aceea ca la data solicitării pensiei de invaliditate să fi realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, celelalte fiind să nu fi împlinit vârsta standard de pensionare și să aibă capacitatea de muncă diminuată din cauza unor accidente și boli, cu sau fără legătură cu munca.
PNL și USR arătau în sesizare că, potrivit art. 1 din Legea nr. 263/2010, aflată încă în vigoare, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii menţionate, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Acesta se organizează şi funcţionează, printre altele, pe principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.