Ce a hotărât Curtea Constituțională în cauze similare celei reclamate de Cazanciuc pentru a-l scăpa pe Tăriceanu de anchetă

Curtea Constituțională urmează să discute în 8 iulie cererea președintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, de a constata un conflict constituțional în contexul în care lui Călin Popescu Tăriceanu i s-a deschis dosar penal pentru abuz în serviciu pentru că a refuzat să pună în aplicare o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Mai exact, Călin Popescu Tăriceanu a refuzat să supună la vot, ca președinte al Senatului, pierderea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, care a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015 magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului. Detalii despre sesizarea la CCR pot fi consultate aici

Ce a hotărât CCR în cauze similare?

În 2012, CCR a decis că a existat conflict constituțional, dar în sens invers, în cazul senatorului Mircea Diaconu, găsit incompatibil de ICCJ, prin hotărâre definitivă. Parlamentul a votat împotriva pierderii mandatului de senator, iar CCR a decis că o astfel de acțiune a Parlamentului încalcă separația puterilor în stat și competențele instanțelor.

Argumente din decizia CCR, care poate fi consultată aici:

• „Legitimarea unui astfel de act (votul Parlamentului care nu respectă o hotărâre judecătorească definitivă – n.r.) ar avea ca efect acceptarea ideii că, în România, există persoane/instituţii/autorităţi cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituţie şi de lege, deci care sunt mai presus de lege”.
• „… prin votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a acționat ultra vires (in afara competențelor legale – n.r.), arogându-si competențe care aparțin puterii judecătorești”.
• „Prin urmare, Senatul are obligația de a lua act de existența stării de incompatibilitate, potrivit celor statuate prin (hotărâre judecătorească definitivă – n.r.) și de a constata încetarea de drept a calității de senator a domnului Mircea Diaconu”.

În 2013, după ce au constatat în 2012, obligați de CCR, că nu pot vota împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, senatorii au identificat o altă metodă de a ține în funcție colegii declarați incompatibili : tergiversarea, prin nesupunerea la vot a pierderii de drept a mandatului de senator. Este cazul senatorului Mora Akos Daniel.

Și în această situație, în care au „uitat” să mai voteze, păstrând nelegal senatorul în funcție prin chichițe procedurale, CCR a decis că Senatul a încălcat Constituția, legea și autoritatea puterii judecătorești. Detalii aici și aici

Prin urmare, CCR a stabilit, deja, în 2012 și 2013, că senatorii sunt obligați să ia act de încetarea mandatului unui coleg senator declarat incompatibil de justiție (și atât, fără a se situa deasupra legii prin a vota că, de fapt, senatorul nu a fost incompatibil) și, respectiv, să nu tergiverseze procedura de pierdere a mandatului de senator (cazul din 2013).

Asta ar fi făcut domnul Tăriceanu în 2015, după cele două decizii CCR – a ignorat cu bună știință o hotărâre judecătorească și a refuzat să o pună în executare, menținând calitatea de senator a unui coleg declarat incompatibil pentru afaceri cu statul.

CCR a stabilit deja în 2012 și 2013 că domnul Tăriceanu nu avea voie să se comporte astfel. Robert Cazanciuc cere acum CCR sa își încalce propriile decizii.