Când are Procurorul General competența de a infirma soluții dispuse de procurori (motivarea deciziei Înaltei Curți)

Procurorul general al României nu are în toate situațiile calitatea de procuror ierarhic superior față de procurorul care a dispus soluția de clasare pe care o infirmă și cu privire la care dispune redeschiderea urmăririi penale, arată motivarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a fost publicată în Monitorul Oficial luni.

Mai exact, procurorul general nu are această calitate dacă între acesta și procurorul din cadrul unui parchet din subordine, care a adoptat soluția de clasare supusă controlului de legalitate și temeinicie, se interpune funcția de conducător al acelui parchet sau o altă funcție de conducere individualizată, prevăzută expres de o dispoziție legală, .

În schimb, procurorul general poate avea această calitate „în cazurile în care soluția de clasare a fost adoptată de conducătorii parchetelor subordonați potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 ori de către procurorii cu funcții de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism aflați în subordinea sa directă”, potrivit deciziei ÎCCJ, care datează din 20 decembrie.

Potrivit motivării, „regula generală este aceea că „procuror ierarhic superior” este conducătorul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit actul supus verificării de legalitate sau temeinicie sau, în cazul în care acesta este procurorul care a întocmit actul, conducătorul parchetului ierarhic superior, iar regula specială este aceea că „procuror ierarhic superior” este fie procurorul care deține o funcție de conducere intermediară și este menționat explicit de o normă legală care îi atribuie competența funcțională (spre exemplu: procuror șef-secție în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), fie procurorul care deține o funcție de conducere reglementată printr-o lege specială, cum sunt Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

Judecătorii arată că dacă s-ar asimila înțelesul noțiunii de „procuror ierarhic superior” (genul proxim) cu noțiunea de „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, în toate cazurile și în raport cu toți procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul tuturor parchetelor, s-ar ignora principiul constituțional al subordonării ierarhice, lipsind de efecte calitatea de procuror ierarhic superior al unor procurori care dețin funcții de conducere din cadrul Ministerului Public.

De notat că una dintre cercetările infirmate de procurorul general a fost cea a Parchetului Tribunalului Militar Bucureşti în dosarul deschis în cazul filării a doi magistrați și doi jurnaliști. Cercetarea a fost infirmată în aprilie 2020 de procurorul general Gabriele Scutea pe motiv că „actele procesuale au fost dispuse cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la competenţa după calitatea persoanei”.

Procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care a deschis acest dosar, a declarat atunci pentru HotNews.ro că va sesiza Secția pentru procurori a CSM pentru ingerință în activitatea de urmărire penală din dosar.

Decizia ICCJ din 20 septembrie prevede:

• „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul infirmării unei soluții dispuse de către un procuror din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), nu are în toate situațiile calitatea expres prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală în care se face referire la „procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția”.

Decizia a fost salutată la acea dată de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP).

„Salutăm aceasta decizie a ICCJ prin care se clarifica înțelesul noțiunii de „procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia” in sensul ca este necesar sa fie procurorul imediat ierarhic superior si precizam ca AMASP a transmis la data de 18.11.2019 o opinie juridicp către Procurorul General al Romaniei atrăgând atenția că o extindere a competențelor și noțiunii de „procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia” este contrara dispozițiilor legale”.

Potrivit unor surse juridice consultate de HotNews.ro, până la decizia ÎCCJ existau două teorii:

• Procurorul general poate infirma orice soluție dispusă de un procuror din subordine
• Soluțiile dispuse nu pot fi infirmate decât de procurorul ierarhic imediat superior, respectiv „din treaptă în treaptă”