Mărturii despre căpușe din „jungla” bucureșteană. Ce trebuie să știi ca să te protejezi singur

Primarul General Nicușor Dan a anunțat pe 2 iunie că acțiunea de combatere a căpușelor și țânțarilor din parcurile Capitalei va începe în curând, după oprirea ploilor. Pentru început, Primăria va trebui să cosească iarba. În același timp, tot mai mulți bucureșteni se plâng că au fost mușcați de căpușe.

De la începutul lunii mai și până în prezent au existat constant știri care au vorbit despre copii și adulți care au ajuns la spital cu mușcături de căpușe. Bucureștiul se confruntă deja cu o invazie de căpușe, din cauză că, din diverse motive, dezinsecția nu a fost făcută la timp.

Dar a devenit deja un obicei ca în lunile mai-iulie să fie raportate foarte multe cazuri de mușcături de căpușe în toată țara, fiind intervalul în care acestea devin foarte active și își caută surse de hrană.

Într-un weekend de la jumătatea lunii mai au fost raportate doar la Spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală nu mai puțin de 58 de cazuri de copii mușcați de căpușă, într-o singură zi.

Și, chiar dacă nu sunt dureroase, mușcăturile acestor arahnide sunt foarte periculoase pentru că pot transmite boli grave, precum boala Lyme, paralizia de căpușe, encefalita virală, anaplasmoza, ricketioză etc.

În cazul unei căpușe infectată cu Borrelia burgdorferi (bacteria care cauzează boala Lyme), se consideră că transmiterea bacteriei se face după ce parazitul a stat prins de corp măcar 12 ore.

De aceea este indicat să mergi imediat la doctor pentru a îndepărta căpușa în mod corespunzător – în cazul în care îndepărtezi corpul, dar capul rămâne sub piele, riscul de transmitere de boli crește.

Nu doar știrile sunt o dovada că în București e invazie de căpușe, ci și mărturiile de pe social media. La sfârșitul lunii mai, Cosmin Pojoranu scria pe pagina sa de Facebook cum a ajuns la spital pentru a îndepărta o căpușă despre care inițial a crezut că este o aluniță.

„Nu m-am prins, am observat că am ceva nou în zona buricului, am zis c-o fi un coș, apoi o aluniță. Ieri vorbeam la telefon și mi-am dat seama că s-a rupt „alunița”, probabil datorită frecării curelei pantalonilor de piele.

M-am panicat nițel și m-am programat rapid la primul dermatolog găsit.”

El mai povestește cum dermatologul n-a reușit s-o scoată și, ca „să nu se riște”, l-a trimis la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”. De acolo a trebuit să facă cale întoarsă, pentru că paznicul i-a transmis că Babeș se ocupă doar de Covid.

„M-am rezolvat la camera de gardă la Sf. Pantelimon. Cât am stat acolo (vreo oră) a mai venit un domn tot cu o căpușă, luată la pescuit, zicea. Seara, am ieșit în parc cu câinii, în Cișmigiu. Am mai fost pe lângă alei, iar acasă a descoperit Olga propria căpușă, undeva în zona gleznei.”

Antoniu Bumb povestește și el cum a ajuns cu o căpușă la urgențe, la infecțioase. „Acolo, sala de așteptare plină de oameni aparent sănătoși. După 15 minute apare și un tânăr, evident foarte bolnav. Iese o cucoană asistentă din cabinet și zice să ridice mâna dacă e cineva acolo pentru căpușe.

Ridică toată lumea mâna, în afară de tânărul suferind. Am primit toți un A4 despre faptul că mușcăturile de căpușă nu sunt urgențe medicale și am fost trimiși acasă la aparținători să ne oblojeasca ei.”

Chiar dacă nu sunt considerate „urgențe”, mușcăturile de căpușă sunt, de fapt, „urgențe”, deoarece, pentru a nu te infecta, toți medicii recomandă îndepărtarea cât mai rapidă.

Extragerea acesteia se face cu ajutorul unei pensete, se prinde capul căpușei cât mai aproape de piele, se rotește de câteva ori și se trage, apoi se dezinfecteaza locul cu alcool medicinal.

În niciun caz nu se strânge căpușa între degete, pentru că în acel moment conținutul din intestinele sale trece în sânge. E drept că oamenii care petrec mai mult timp în natură nu sunt foarte speriați de căpușe, mulți se laudă că au făcut „descoperiri” pe propria piele de ordinul zecilor și că au dezvoltat dexteritatea necesară pentru a le îndepărta singuri (ceea ce, din nou, nu se recomandă!) și sunt amuzați de băieții de la oraș care se panichează la prima mușcătură.

Însă, cei mai puțin norocoși pot ajunge să dezvolte simptome grave. Dan A. povestește despre experiența fratelui său cu o „banală” mușcătură de căpușă.

„A pățit-o frate-miu, care a fost mușcat de o căpușă fără să știe, a început inițial să-l doară spatele, de i-au dat doctorii să facă niște fizioterapie, iar apoi a început să-i paralizeze ușor gura și atunci s-au prins că a fost mușcat de o căpușă și că probabil are Lyme. E bine acum, dar tratamentul a fost mult mai rău decât ar fi fost dacă ar fi început cu el mai devreme.”

El îmi spune că întâmplarea a avut loc în 2018, iar fratele său a aflat de mușcătură când se afla în altă țară, imediat după ce plecase din București.

Cum ne protejăm singuri de căpușe

Parcul Herăstrău, 4 iunie 2021

Între timp, Nicușor Dan a anunțat pe 2 iunie că acțiunea de combatere a căpușelor din parcurile și spațiile verzi din oraș va începe după ce va fi cosită iarba și după ce trec ploile.

„Avem pregătite utilajele, iar imediat ce vremea ne permite, începem să stropim împotriva țănțarilor și căpușelor”, a anunțat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

„În ceea ce privește acțiunea de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, adică țânțari, căpușe și șoareci-șobolani, după cum știți, în precedenta ședință de consiliu am aprobat planul de acțiune. Imediat ce vremea ne permite, începem să stropim. Nu putem să facem asta când plouă, pentru că e inutil”, a anunțat în conferința de presă Primarul Capitalei. În acest sens au fost alocate 17 milioane de lei.

Chiar și așa, e puțin probabil ca problema căpușelor să se rezolve prea repede, în primul rând pentru că e deja destul de târziu pentru dezinsecție (suntem la mijlocul perioadei lor de activitate), dar și pentru că specialiștii susțin că acestea au devenit mai rezistente la substanțele chimice cu care se face dezinsecția.

Așadar, cel mai bine este să te asiguri că nu iei contact cu aceste arahnide cu ajutorul câtorva măsuri simple de precauție, atunci când petreci timp în parcuri sau spații verzi:

• să încerci să încerci să acoperi pielea expusă pe cât posibil (șosete înalte), să aplici pe pielea expusă produse care conțin 50% DEET (dietiltoluamida), aceasta fiind cea mai eficientă substanță împotriva căpușelor (nefiind insecte, unele insecticide nu au efect asupra lor), să deparazitezi regulat animalele de companie și să le cercetezi atent blana după fiecare plimbare.

Mai este important să fii atent la perioada de protecție oferită de fiecare produs în parte, unele dintre ele oferind doar două-trei ore de protecție. Iar atunci când folosești o brățară anti-căpușe, ține cont că ea are efect doar pentru suprafața înconjurătoare.

De asemenea, dispozitivele cu ultrasunete nu au efect de îndepărtare asupra căpușelor, chiar dacă funcționează împotriva țânțarilor, de exemplu.