România a primit joi primii bani din PNRR / Șefa Comisiei Europene: Acum, cuvântul cheie este implementare – UPDATE

Comisia Europeană a anunțat că a virat joi României prima tranșă de bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 1,8 miliarde de euro prefinanțare, reprezentând 13% din granturile prevăzute pentru țara noastră în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

• Adrian Câciu, despre PNRR: O primă tranșă de 1,8 miliarde de euro din granturi a intrat în conturile BNR

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, executivul european a transferat joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Plata de prefinanțare va sprijini începerea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de Redresare și Reziliență al României.

Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde de euro – granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Comisia Europeană amintește câteva obiective din PNRR-ul României:

• Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.
• Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.
• Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor.

Ursula von der Leyen: Acum, cuvântul cheie este implementare

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pe Twitter „vești bune pentru România”: prima tranșă de bani în cadrul NextGenerationEU.

• „Împreună vom asigura tranziția verde și digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică. Acum, cuvântul cheie este implementare. Suntem gata să vă sprijinim”, a scris Ursula von der Leyen.

Câți bani va mai primi România prin PNRR în 2021

Guvernul precizează că tranșa primită joi prin PNRR reprezintă 1,851 de miliarde de euro din prefinanțarea totală de 3,793 mld. euro din valoarea contribuției financiare pe anul 2021.

Până la finalul anului, România va primi și împrumutul de prefinanțare de 1,942 miliarde de euro.

În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, mai spune Guvernul.

Potrivit Executivului, pentru anul 2021 și pentru primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Cele cinci obiective atinse sunt, conform Guvernului:

• Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR);
• Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
• Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
• Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);
• Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

În perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții, adaugă Guvernul.

Cum este structurat PNRR-ul României

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

Cei șase piloni sunt:

• tranziția verde,
• transformarea digitală,
• creștere inteligentă,
• coeziune socială și teritorială,
• sănătate și reziliență economică, socială și instituțională,
• politici pentru generația următoare, copii și tineri.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

• Consultă aici PNRR-ul României

Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune două reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro – totul cu termenul limită 2026.

Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova – A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.

Citește și: Poziție tranșantă a Comisiei Europene după ce PSD a cerut renegocierea PNRR: Doar în cazuri excepționale un stat membru poate solicita revizuirea PNNR / Accentul trebuie să fie acum pentru implementarea reformelor