VIDEO Cum funcționează propaganda Rusiei? Dezbatere HotNews.ro: În Ucraina, zilnic se discută despre război și a apărut plictiseala în societate. Pare a fi o strategie a Moscovei / Narativele de dezinformare

„Nivelul panicii din rândul populației Ucrainei a scăzut iar știrile despre război au început să plictisească. Pare a fi o strategie a Moscovei, ca războiul să apară când nimeni nu se mai așteaptă, la fel ca în povestea Petrică și lupul”, a declarat politologul din Cernăuți Marin Gherman în cadrul dezbaterii HotNews.ro LIVE referitoare la războiul informațional pe care Rusia îl duce în Ucraina și România.

Creșterea tensiunilor dintre NATO și Rusia, legată de o potențială invazie a Ucrainei, a amplificat și războiul informațional pe care Putin îl duce în România. Care sunt mizele și temele propagandei și dezinformării? Cum exploatează Rusia problemele nerezolvate dintre comunitățile românești din Ucraina și statul ucrainean?

Am încercat să răspundem la toate întrebările pe acest subiect în cadrul dezbaterii HotNews.ro LIVE împreună cu invitații Nicolae Țîbrigan, cercetător și expert în război informațional, și Marin Gherman, politolog și director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți. Moderatorul dezbaterii a fost jurnalistul Gabriel Bejan.

Temele dezbaterii:

• Cum se manifestă războiul informațional dus de Rusia în România aceste zile?
• Care sunt liniile de atac, subiectele/ temele dezinformării/ propagandei ruse în România?
• Cum exploatează Rusia problemele nerezolvate de statul ucrainean cu comunitățile române de pe teritoriul său, referitoare la folosirea limbii române în educație, cultură, administrație?
• De ce este important sprijinul popular în cazul unei acțiuni NATO contra Rusiei?
• Ce ar trebui să facă statul român și nu face pentru a combate războiul informațional dus de Rusia împotriva românilor?

Dezbaterea a fost transmisă live pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.

Principalele idei ale dezbaterii:

Cum se manifestă în aceste zile războiul informațional dus de Rusia în România? La ce ar trebui să ne uităm ca să-l vedem?

Nicolae Țîbrigan:

• Dacă ne uităm la România, per ansamblu, țara noastră face parte dintr-o zonă structural nefavorabilă propagandei ruse – atitudinea refractară față de influența rusă (un sondaj INSCOP arată că 68% dintre români cred că Rusia a făcut mai mult rău), lipsa unei memorii comune
• În România există o orientare euro-atlantică greu de contestat, cel puțin la nivel de decidenți, dar asta nu înseamnă că populismul nu poate fi instrumentat de Moscova în România
• Scorul vulnerabilității populației noastre în raport cu influențele maligne era de 29, după Cehia. Ce înseamnă asta? Este o metodologie de calcul, în baza mai multor indicatori – societate civilă, mass-media, politic, care stabilește în ce măsură suntem rezilienți la influențele maligne
• Din Facebook, Telegram, Tik-Tok se ajunge direct la populație, iar presa din România are încă probleme majore privind calitatea actului jurnalistic
• O parte a presei vânează acum exclusivul, ratingul și deseori se lasă păcălită de dezinformări uneori ușor de demontat, care vin din spațiul estic, via presa occidentală. Sunt preluate astfel de narative, neștiind limba rusă
• Unul dintre narative: crearea COVID într-un laborator american
• Populația României este destul de activă pe aceste rețele sociale – 62% dintre români au cel puțin un cont pe o rețea socială, iar aici astfel de postări se rostogolesc rapid
• Orice sursă dezinformațională capătă turație, pe acest fond al pandemiei, în care populația este obosită

Colegii de la Press Hub semnalau ieri într-un articol o postare devenită virală pe Facebook profund anti-ucraineană în care autorul încerca să argumenteze, cu fapte istorice scoase din context, de ce ucrainenii sunt răi și nu ar trebui să-i sprijinim în eventualitatea unui război cu Rusia. Domnule Gherman, faceți parte din comunitatea românească din Ucraina. Sunt răi ucrainenii cu românii? Ce cred românii din Cernăuți despre statul ucrainean?

Marin Gherman:

• Când vorbim despre criza din Ucraina, trebuie o abordare atentă, date fiind și relațiile dintre comunitatea românească și Kiev, cu dosare problematice și cu o degradare a încrederii după 2017
• În contextul actual, nu este absolut important cât de buni sau răi sunt ucrainenii cu românii. Nu are nicio legătură cu această situație
• Cunosc multe asemenea informații, cu denaturarea conținutului din punct de vedere istoric, și se manipulează atât în presa din Ucraina, cât și de către cea din România
• Circulă mult mai puțin decât acum 4-5 ani astfel de informații
• Timp de un an, am analizat dezinformarea care a circulat în Ucraina
• Cele mai populare narative – Ucraina este un stat fals care se va destrăma, Ucraina se transformă într-o colonie occidentală, iar populația moare de foame
• Ceea ce a scris presa timp de un an s-a transformat în mesajul oficial de la Moscova

Cum se raportează românii din Ucraina la provocările și amenințările Rusiei?

Marin Gherman:

• Nu există o unitate în ceea ce privește viziunile românilor din Ucraina. Fiecare dintre aceste micro-comunități are propria viziune. Mulți nu au o viziune de politică internă sau internă, fiind rupți de aceste discuții
• Mai există și nostalgici după URSS, dar și un grup numeros de tineri care au fost în UE și au adus acest oxigen acasă
• Românii din Ucraina sunt afectați de aceste mesaje, nu prea urmăresc posturi TV și site-uri de limba română, sunt limitați de informații calitative
• Mulți jurnaliști și analiști din Cernăuți au constatat o dezbinare în comunitatea românească în ceea ce privește conflictul Rusia-Ucraina

În ce stadiu sunt negocierile privind folosirea limbii române în școli sau în administrație?

Marin Gherman:

• Subiectul a apărut în 2017, odată cu noua lege a Educației, care a redus treptat acest drept de predare în limba română în școli
• Sunt negocieri între MAE și ministerul educației privind un protocol care să stabilească ce materii să fie predate în limba română. Aceste negocieri sunt blocate însă
• În 2023 legea ar trebui să intre în totalitate în vigoare, nu se știe ce va fi însă din 2023, acum negocierile sunt înghețate

Ce succes la populație pot avea astfel de mesaje prin care evenimente istorice sunt puse în alt context și rostogolite pe rețelele sociale din România?

Țîbrigan:

• La noi cresc simpatiile față de partidele mai radicale care promovează mesajul naționalist și al căror program este orientat mai degrabă spre trecut și așa ajungem să discutăm despre controverse istorice puse pe masă de agenți de influență
• Sunt teme scoase din context și lansate în anumite contexte, cum este această criză, cu multă incertitudine și emoție în rândul populației

Există un anumit tip de populație țintă pentru aceste mesaje. Ce arată studiile?

• Studiile arată că nu există un public țintă pentru dezinformare
• Aceste teorii prind bine la populație pentru că se adresează la modul general
• Analizând comentariile și reacțiile de pe Facebook, vedem că majoritatea au emoție negativă, adică dezinformarea a reușit
• Dacă ne uităm la narativele televiziunilor rusești, vom identifica elemente de sincronizare – de exemplu, despre posibilitatea ca SUA să organizeze un atac cu arme chimice în Donbas
• Toate aceste teme vin să justifice o altă temă mai mare – că NATO încurajează Ucraina să atace
• Toată această campanie informațională pro-Kremlin se cuplează și cu un război de inducere a panicii, că liderii vor să ne bage într-un conflict sângeros care nu ne privește
• Aceste narative au mesajul subtil de creare a confuziei și pot avea efecte directe asupra populației
• Vizează o întreagă serie de state – cele din NATO și UE

Cum se duce acest război informațional în Ucraina?

Gherman

• Nivelul panicii în societatea din Ucraina a scăzut. Mulți au început să creadă că este un joc Rusia-Occident pentru a obține mai multe beneficii în favoarea Moscovei
• Lumea a început să își revină, își desfășoară normal activitatea
• Știrile despre război în Ucraina sunt în fiecare zi. Zilnic se discută despre război și a apărut un eveniment de plictiseală, de oboseală față de aceste știri
• Pare a fi o strategie a Moscovei – războiul să apară când nimeni nu se mai așteaptă, la fel ca în proverbul „Petrică și lupul”
• Pare a fi o strategie de a plictisi cât mai mult societatea ucraineană, dar și Occidentul privind Ucraina

Care este percepția populației din Ucraina față de NATO/UE?

Gherman:

• Atitudinea față de UE a fost una favorabilă, însă cea față de NATO a fost problematică. Nivelul de încredere a crescut însă mult în 2020 și 2021
• În Constituție scrie clar că scopul statului ucrainean este aderarea la UE și NATO
• Acum, sunt multe așteptări de la NATO și multe dezamăgiri
• Din ce discut cu oamenii, aceștia se așteaptă la o susținere mai mare decât oferirea de armament letal

Gherman:

• Influențarea populației este importantă în sensul în care intenționezi ca actor malign să destabilizezi situația statului
• Utilizarea unor actori este mult mai ieftină decât intervenția militară, de aceea este preferabilă utilizarea unor intermediari, agenți de influență, care pot fi jurnaliști, politicieni, niște falși experți, prezentați drept experți occidentali
• Există și intermediari inconștienți, iar aceste grupuri pot fi transformate în unele de presiune, care la un moment dat pot ieși din online și organiza proteste, de exemplu

Ce ar trebui să facă statul român pentru a combate războiul informațional?

Țîbrigan:

• România acționează mai mult ca un spectator străin. Nu am identificat o voință a Guvernului sau a Parlamentului de a combate propaganda și dezinformarea
• Multe regimuri de până acum s-au sprijinit de fapt pe această propagandă
• Nu cred în soluții miraculoase, dar pot fi făcuți niște pași. De exemplu, agențiile guvernamentale ar putea publica ghiduri de bună practică pentru combaterea fenomenului
• Este nevoie de un efort sistematic, asumat de autorități. La noi aceste lucruri sunt spuse cu jumătate de gură și așteptăm ca dezinformarea să ne evite
• În România este o utopie să vorbim despre o strategie reală pentru educație, făcută pe cel puțin 8 ani
• Noi știm despre modele precum cel finlandez, dar nu facem nimic și așteptăm ca lucrurile să se rezolve de la sine
• Singurele care mișcă acum mai sunt organizații non-guvernamentale și asociații de jurnaliști și sau presa

Ce ar fi trebuit să facă statul român pentru comunitatea din Ucraina?

Gherman:

• Sunt multe lucruri de făcut. Comunitatea românească din Ucraina este diferită, are zone istorice separate, dar prioritatea numărul 1 este educația, lupta pentru educație în limba română. Este cea mai importantă bătălie diplomatică ce trebuie dusă
• Lumea nu va mai ști să citească în limba română
• Sunt ferestre în noua lege a educației, precum posibilitatea învățământului privat, în care se poate preda în orice limbă
• Nici nu există ziare de limba română peste tot
• Pentru o comunitate românească păstrată, trebuie resurse financiare foarte mari
• Sunt riscuri investiționale enorme care lovesc comunitatea românească