Ce drepturi au refugiații ucraineni în România, de la servicii medicale, acces la educație, drept de muncă și ajutor pentru plata chiriei

Persoanele care vin din Ucraina și primesc statutul de refugiat au aceleași drepturi ca și cetățenii români, mai puțin dreptul de vot și de a fi aleși în funcții publice, a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro Bogdan Preda, consilier de integrare la Consiliul National Român pentru Refugiati. Acestea sunt valabile pentru toți refugiații.

Aceștia pot munci, beneficiază de servicii medicale, acces la educație, dar și un ajutor bănesc plus o sumă pentru plata chiriei. Și persoanele care solicită azil pot munci după 3 luni de la depunerea cererii.

Reporter: Pot intra ucrainenii fără acte în România în actualele condiții?

Bogdan Preda: Asta este o întrebare complicată, legată de ce fel de acte posedă aceștia. În mod normal cetățenii ucraineni care vizitau România înainte de conflict puteau să intre în România și să aibă o ședere legală de 90 de zile, doar în baza documentelor de călătorie. În acest moment persoanele care ajung la frontieră trebuie să îndeplinească în continuare condițiile de intrare pe teritoriul României.

Reporter: Dar dacă nu au niciun act de identitate pot intra?

Bogdan Preda: Dacă nu au niciun act de identitate, în acel moment nu pot intra pe teritoriul României fiindcă nu îndeplinesc condițiile de intrare pe teritoriul nostru. Persoanele care sunt în nevoi de protecție internațională pot cere azil din partea statului român la frontieră. Este o procedură specială care se numește procedura de azil la frontieră. Dacă nu au acte, pot cere azil. Persoana care cere azil din partea statului român trebuie să îndeplinească acele condiții, adică să fie o persoană care se află într-o stare de persecuție individuală, așa cum spune și Convenția de la Geneva, sau să ceară protecție subsidiară și să dovedească faptul că returnată în țara de origine riscă să nu i se respecte drepturile fundamentale sau este un conflict generalizat.

Reporter: Ce se întâmplă cu persoanele care au cerut azil din momentul în care au ajuns la frontiera României?

Bogdan Preda: Conform procedurii, cererea de azil este înregistrată la frontieră și acolo colegii de la Poliția de Frontieră informează Inspectoratul General pentru Imigrări că se află o cerere de azil depusă la frontieră și se stabilește dacă acelei persoane i se acordă accesul la procedura de azil și accesul la teritoriu. Dacă se întâmplă acest lucru, persoana va fi transferată la un centru de refugiați sau într-o tabără unde i se va înregistra în sistem cererea de azil.

Reporter: Ce primesc cei care cer azil de la statul român?

Bogdan Preda: Legea 123/2006 stabilește ce fel de drepturi și obligații au solicitanții de azil. În materie de ce primesc, aceștia pot primi și un ajutor material care este stipulat în legislație și poate să fie la un maxim de circa 450 lei, au dreptul să fie cazați în centrele de cazare pentru solicitanții de azil dacă acestea dispun de locuri libere și mai au și alte drepturi, dar pentru solicitanții de azil cel mai important este ca din momentul în care au cerut azil să urmeze procedura de azil. Vor avea un interviu de procesare a cererii de azil cu un reprezentant al Inspectoratului General pentru Imigrări și se va stabili dacă această persoană va primi o formă de protecție internațională sau nu. Cele două forme de protecție internațională prevăzute de lege sunt statutul de refugiat sau cel de protecție subsidiară.

Solicitanții de azil au drept de muncă în România dacă au trecut mai mult de 3 luni de la data solicitării azilului. Este bine să stea în centru de refugiați dacă nu au posibilități materiale, dar integrarea și inserția în comunitate este foarte importantă. Legea spune că în momentul în care au finalizat programul de integrare pot primi sprijin din partea Inspectoratului General pentru Imigrări pentru a-și plăti chiria. Scrie în lege că în limita fondurilor disponibile poate subvenționa până la 50% din plata unei chirii. Și să nu uităm faptul că ONG-urile implementează proiecte pe fonduri europene și o parte din aceste fonduri sunt destinate și pentru identificarea și achitarea unei locuințe.

Reporter: Refugiații ce drepturi au și ce primesc pe teritoriul tării noastre?

Bogdan Preda: În momentul în care primesc statutul de refugiați au aceleași drepturi ca și cetățenii români cu excepția unor drepturi politice, dreptul de a vota și de a fi aleși în funcții publice. În afară de aceste două drepturi, atunci au aceleași drepturi ca și cetățenii români. Pot aplica la un program de integrare și la un ajutor nerambursabil pe care îl poate oferi statul român dacă persoana respectivă nu are surse de venit și nu posedă mijloace de întreținere. Ajutorul este în cuantum de 540 lei/lună și se poate acorda maxim 12 luni. Dar au drept de muncă, drept la servicii medicale, acces la educație.

Reporter: Li se oferă cazare, masă?

Bogdan Preda: Persoanele cu statut de refugiat pot beneficia pe perioada implementării programului de integrare de cazare în centrele de cazare pentru refugiați și solicitanți de azil. Însă aceste centre au fost create în special pentru solicitanții de azil, iar persoanele cu statut de refugiat și protecție subsidiară pot fi cazate în aceste centre împreună cu solicitanții de azil, dacă există locuri disponibile.

Reporter: Care este diferența dintre refugiați și cei care solicită azil?

Bogdan Preda: Persoana care solicită azil în România este persoana care și-a exprimat printr-o cerere dorința de a solicita protecția statului român. Solicitantul de azil încă nu a primit o formă internațională de protecție, deci nu a primit statut de refugiat sau protecție subsidiară. Cererea sa este analizată, iar dacă cererea de azil este respinsă de Inspectoratul General pentru Imigrări atrunci se pot adresa instanței de judecată și pot face plângere împotriva respingerii cererii de azil.

Reporter: Toți ucrainenii care intră în momentul de față în România au statutul de refugiați?

Bogdan Preda: Nu toți sunt refugiați, acesta este un aspect foarte important. Noi folosim cuvântul refugiat în termen mai larg, adică sunt persoane care fug dintr-o zonă de conflict, de război, dar definiția legală a statutului de refugiat este puțin diferită. Pentru a ți se acorda statut de refugiat trebuie să treci prin procedura de azil.