Cum ar putea dinamita Suedia aderarea României la Schengen. Șansa pe care o mai are Bucureștiul după votul-semnal din Parlamentul de la Stockholm
Opoziția Olandei nu este singura pe care România trebuie să o depășească pentru aderarea la Schengen. Comisia pentru Justiție din parlamentul Suediei a dat un vot negativ pentru țara noastră. Semnalul este unul puternic, însă șansele nu au fost pierdute de tot.
Dacă până acum Suedia nu dăduse vreun mesaj prin care să transmită că se împotrivește aderării Românie la Schengen, joi, în comisia pentru justiție a Parlamentului de la Stockholm a dat un vot negativ la propunerea Guvernului condus de Ulf Kristersson de a susține demersul țării noastre, alături de Bulgaria și Croația.
Cum s-a ajuns la votul din parlamentul suedez și de ce este important
Guvernul Suediei, din care fac parte partide de centru-dreapta, afiliate PPE și Renew Europe care susțin aderarea României la Schengen, este unul minoritar. În comisia pentru justiție, social-democrații, acum în opoziție, și care s-au împotrivit demersului țării noastre, s-au aliat cu partidul de extremă Democrații Suedezi. Aceștia din urmă chiar dacă nu sunt la guvernare au susținut din Parlament guvernul, iar fără ei executivul ar pica.
„Suntem de părere că, atunci când vine vorba de extinderea Schengen, trebuie să începem cu nevoia noastră de a controla interările și ieșirile și de a ne asigura că avem toate instrumentele necesare pentru a lupta împotriva infracționalității”, a declarat social-democratul Ardalan Shekarabi, citat de ziarul Dagens Nyheter, declarându-se surprins că Guvernul a făcut o astfel de propunere fără a-i consulta pe ei și pe Democrații Suedezi.
„În ce privește Bulgaria și România, Suedia se confruntă cu probleme mari cu cetățenii acestor țări care abuzează de actuala directivă pe mobilitate și pun la îndoială ordinea publică din Suedia”, a spus și unul dintre reprezentanții extremei de la Suedezii Democrați, Adam Marttinen.
De ce este important votul din Parlamentul Suediei? Pentru că acesta dă un mandat obligatoriu Guvernului.
Însă este important de spus că România mai are încă o șansă. Votul care va deveni obligatoriu, nu este cel din dat joi în Comisia pentru Justiție. Cine va avea ultimul cuvânt este Comisia pentru Afaceri Europene care se va întâlni în decembrie să dea votul, chiar înainte de Consiliul JAI unde se va decide dacă România va fi primită în Schengen.
Dacă până atunci va avea loc o repoziționare, în sensul că social-democrații care sunt afiliați PES vor reveni pe linia familiei europene, atunci lucrurile se schimbă pentru România.
„Euroscepticii sunt împotrivă, de aceea în acest moment decisivi sunt social-democrații. Acum au fost împotrivă, dar dacă își schimbă poziția, atunci Guvernul va avea mandatul care va fi favorabil României”, au explicat pentru HotNews.ro, surse oficiale europene.
Precedentul Olanda
În octombrie, Parlamentul Olandei a adoptat o rezoluție în care își exprimă rezervele față de aderarea României la Schengen, invocând MCV.
Situația politică din Olanda ste asemănătoare cu cea din Suedia.
Guvernul condus de Mark Rutte este unul care are o majoritate extrem de fragilă în parlamentul de la Haga. După alegerile din martie 2021, Rutte a avut cele mai lungi negocieri pentru învestirea celui de al patrulea guvern pe care-l conduce, instalarea având loc 299 de zile de la alegeri, în ianuarie 2022.
„Mark Rutte nu este un premier puternic, iar înainte de un vot în Consiliu, trebuie să ia un vot în parlament”, a spune un oficial român familiarizat cu negocierile.
„Esența problemei este atmosfera din Olanda, problema cu migranții. Guvernul este un guvern fragil, tolerat în Parlament de extrema dreaptă, eurosceptică. Iar în acest moment taberele de refugiați din Olanda sunt pline. Sunt pline cu migranți din afara UE, nu din România, însă există o temere și o tensiune din acest motiv. De asta, Rutte este atât de atent la opinia publică și în acest context rămâne un partener dificil”, a mai spus oficialul român.
Foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro