Cancelarul austriac vrea gard la frontiera Bulgaria-Turcia: Să rupem în sfârşit tabuul gardurilor / Ce spune președintele Bulgariei

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, pledează și el la Bruxelles pentru intrarea țării sale în Schengen, cerând solidaritate: „Știați că trei polițiști bulgari de frontieră au fost uciși, împușcați, în ultima perioadă în timp ce protejau granița externă a UE?”. În replică, Karl Nehammer, cancelarul Austriei, spune că Bulgaria are nevoie de un gard la graniţa cu Turcia care să fie construit cu bani europeni.

Președintele Bulgariei a spus, înaintea reuniunii de joi a Consiliului European de la Bruxelles, că autoritățile de la Sofia sunt „extrem de angajate în securizarea frontierei”.

Întrebat despre acuzațiile cancelarului austriac că mare parte din migranții ajunși în Austria vin prin Bulgaria fără să fie înregistrați, Radev a răspuns:

• „Nu mă pot certa pe cifre (privind numărul migranților- n.r.), dar sunt sigur că majoritatea migranților ajung în Austria pe alte rute.
• Știți că trei polițiști bulgari de frontieră au fost uciși, împușcați, în ultima perioadă în timp ce protejau granița externă a UE? Acești ofițeri și-au dat viața pentru a proteja granițele externe ale Europei. Vrem solidaritate”.

Cancelarul Austriei vrea gard la frontiera Bulgariei cu Turciei

Tot înaintea reuniunii șefilor de stat și de guverne de la Bruxelles, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a spus că ar vrea ca la frontiera externă a UE să fie construite garduri cu bani europeni pentru a pune frână migraţiei ilegale şi a nominalizat în acest sens Bulgaria, calculând deja că Bruxelles-ul ar trebui să deblocheze două miliarde de euro pentru gardul pe care Sofia ar trebui să şi-l ridice la graniţe, relatează ”Der Standard”, conform News.ro.

Guvernul federal austriac face presiuni pentru instalarea mai multor garduri la frontiera externă a UE, având în vedere numărul mare de migranţi care ajung în Austria.

• „Trebuie să rupem în sfârşit tabuul gardurilor.
• Gardurile în sine nu sunt nimic nou. Doar că până acum statele au fost lăsate singure, Comisia Europeană nu eliberează fondurile”, a declarat Nehammer joi, înaintea summitului UE de la Bruxelles.

Ideea lui Nehammer nu este una nouă în Europa. În timpul valului migrator masiv din anul 2015 Viktor Orban a decis amenajarea de garduri de-a lungul graniţei Ungariei cu Serbia, pe o lungime de 150 de kilometri, dar pe porţiunea de graniţă cu Croaţia, în zona parcului naţional Duna-Dráva. La jumătatea acestui an, Guvernul ungar a anunţat consolidarea măsurilor de securitate la frontierele cu Serbia şi Croaţia. Mai exact, acestea au fost înălțate.

Tot în 2015, un gard a fost înălțat la frontiera Sloveniei cu Croaţia de către fostul guvern sloven condus de conservatorul Janez Jansa, care a fost un aliat al lui Viktor Orban.

„Trebuie să conştientizăm că nu va funcţiona fără bariere fizice”

La rândul său, ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, a vorbit despre necesitatea unor „bariere fizice” pentru protecţia frontierelor externe.

• „Cred că la un moment dat trebuie să conştientizăm faptul că nu va funcţiona fără bariere fizice, că trebuie să avem o protecţie adecvată a frontierelor externe”, a declarat ministrul la Krone.tv.

Întrebată ce înseamnă bariere fizice, ea a precizat că este vorba despre „un gard, un zid – puteţi să-i spuneţi cum vreţi”.

De altfel, la reuniunea de la Bruxelles cancelarul Austriei a mers cu un plan în cinci puncte privind combaterea migrației.

Prima sa condiţie ar fi ca CE să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale vizând combaterea migraţiei ilegale.

În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulţi ani şi guvernul de la Sofia – n.r.).

De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.

Viena ar vrea și ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.r.) – un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.

În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie a persoanelor care au comis infracţiuni.

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din cele două țări.

„România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat cancelarul Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.