Crăciunul pe stil vechi – Controversa din Ucraina, armistițiul respins și de ce Anul Nou este cea mai importantă sărbătoare pentru ruși

Niciodată nu au fost așa de mari controverse în jurul Crăciunului „pe stil vechi”, iar asta se întâmplă din cauza războiului. O parte dintre ucraineni au ales să țină Crăciunul pe 25 decembrie, precum majoritatea țărilor europene, iar armistițiul propus acum de Putin a fost intens criticat. În articol puteți citi despre cele două calendare „concurente”, despre Crăciunul pe timp de război, dar și despre masa de Revelion a rușilor.

Cine sărbătorește Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi

Peste 250 de milioane de oameni sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, în țări precum Rusia, Ucraina, Moldova, Kazahstan, Belarus, Serbia, Macedonia de Nord și Muntenegru. Aproximativ 30 de milioane de creștini din Biserica ortodoxă coptă din Egipt, Etiopia, Liban și Eritreea țin Crăciunul pe 7 ianuarie.

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie, deoarece calendarul iulian (sau pe stil vechi) este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi, în Moldova, Banat și Dobrogea. Sărbătorile de iarnă încep pe 7 ianuarie și pentru milioane de basarabeni, fie că trăiesc în România, în Republica Moldova sau în alte țări.

Războiul din Ucraina, armistițiul și o schimbare istorică

Niciodată Crăciunul „pe stil vechi” nu a fost așa de mare subiect dispută în Ucraina, precum a fost la final de 2022, în anul războiului. Deși în ultimii 4 ani au fost ceva mai mulți ucraineni care au ales să țină Crăciunul pe 25 decembrie – era zdrobitor de mare numărul celor care sărbătoreau pe 7 ianuarie.

Încă de la început de decembrie, în Ucraina tot mai mulți oameni au spus că vor sărbători pe 25 decembrie, ca semn de protest și de îndepărtare față de Rusia, țara care a făcut atât de mult rău Ucrainei în ultimele zece luni.

Este imposibil de spus câți ucraineni au decis să schimbe data în care sărbătoresc Crăciunul, clar că numărul este destul de mare, iar o parte dintre bisericile din Ucraina au ținut slujbe de Crăciun și pe 24 și 25 decembrie. Slujbe de Crăciun pe data de 25 s-au ținut chiar și la Harkov, oraș prin tradiție pro-rus situat la 40 km de granița rusă.

Au fost pe internet sondaje în care peste jumătate dintre ucraineni spuneau că, în semn de protest față de Rusia, vor ține pentru prima oară Crăciunul la final de decembrie. Cert este că această tendință este clar mai mult prezentă în rândul tinerilor, decât în rândul celor mai în vârstă, care au sărbătorit toată viața Crăciunul pe 7 ianuarie. Mulți vor organiza mese în ambele zile.

Trebuie reamintit faptul că ortodocșii ucraineni sunt împărțiți între Biserica Ortodoxă de sub Patriarhia Moscovei și Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a fost formată în 2018 prin fuziunea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de sub Patriarhia Kievului și a Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene și recunoscută în 2019 de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol.

Disputa legată de Crăciun a revenit în prim plan după ce în 5 ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a ordonat armatei sale să respecte un armistițiu în Ucraina pentru Crăciunul ortodox și pentru ziua de Ajun, primul armistițiu major de la începutul invaziei. Armistițiul propus ar dura 36 de ore și propunerea ar fi fost făcută de Putin la sugestia Patriarhului Kirill al Rusiei.

Ucraina a respins oferta președintelui Vladimir Putin, afirmând că nu va exista niciun armistiţiu până când Rusia nu-şi va retrage forţele invadatoare din teritoriile ocupate.

Anunțul lui Putin a fost intens criticat în Ucraina, fiind catalogat drept „ipocrizie”, acuzând Moscova că vrea „să câştige timp”. Mai mulți diplomați europeni au spus că anunțul Rusiei nu este un pas către pace, iar analiștii spun că Rusia are nevoie de un răgaz, după ce a suferit pierderi importante în luptă, în ultimele săptămâni.

Mai mulți analiști independenți au spus că armistițiul de 36 de ore cerut de Putin nu este o dovadă de generozitate, ci o mișcare de imagine prin care vrea să pună Ucraina în dificultate.

În Rusia, Revelionul „bate” Crăciunul

În Rusia nu sunt controverse despre când să fie sărbătorit Crăciunul și trebuie spus că, dacă în multe țări din Europa de Vest Crăciunul este marele prilej de sărbătoare, în Rusia se petrece de Anul Nou cel mai intens (pe 13-14 ianuarie, conform calendarului nostru).

În Rusia, Revelionul este sărbătoarea cu masă mare, cu „gălăgie”, cu mega-beție, în timp ce Crăciunul este sărbătoarea mai liniștită, cu mai puțină lume, iar în unele familii sărbătoarea nu se ține deloc. În multe cazuri, bradul este împodobit înainte de Anul Nou și cadourile se dau tot atunci, pe data de 31 decembrie.

Realitatea din prezent este urmare a istoriei din ultima suta de ani, când în Rusia și URSS au fost multe interdicții legate de sărbătorirea Crăciunului. Cea mai mare parte a tradițiilor care în alte țări sunt legate de Crăciun au ajuns în Rusia să fie „mutate” spre Anul Nou. Spre exemplu, copiii găsesc în dimineața zilei de 1 ianuarie cadouri sub „pomul de iarnă”, cadouri aduse de către „Ded Moroz” (Moș Gerilă) și ajutorul său „Snegurochka”.

La fel că în multe alte țări, și rușii vor să aibă pe masa de Anul Nou lucruri pe care în restul anului nu (prea) și le permit, cum ar fi un caviar mai bun sau o șampanie de calitate. Petrecerea începe cam la ora 21, iar printre mâncărurile tradiționale se numără salata de cartofi cu maioneză, heringul, colțunașii umpluți cu carne (denumiți pelmeni) și murăturile (spre exemplu ciuperci de pădure).

Calendarul iulian vs cel gregorian – O istorie de două milenii

Martie a fost pentru câteva secole, pe vremea romanilor, prima lună a anului, Primul calendar creat pe timpul Republicii Romane, acum peste 25 de secole, avea doar 10 luni și cuprindea 304 zile (6 luni de 30 de zile și patru de câte 31 de zile) fiindcă lunile de iarnă pur și simplu nu erau numărate și nici denumite. Acel calendar începea cu Martie (denumită după zeul războiului, Marte) și se încheia cu decembrie, luna a zecea, care era timp al recoltei în Roma.

Acest calendar nu a durat prea mult, fiindcă în secolul 7 î Hr, pe timpul celui de-al doilea rege roman, Numa Pompilius, calendarul a fost modificat prin adăugarea a 50 de zile și crearea a două noi luni: Ianuarie (de la zeul Ianus) și februarie (de la un festival al purificării numit Februa). Ambele luni aveau 28 de zile. Ianus era zeul ușii, al sărbătorilor și riturilor de trecere și al fenomenelor de tranziție.

Fiecare an era legat de anul considerat ca fiind primul de către romani: 753 î Hr, anul întemeierii Romei. Din anul 509 î Hr când a fost fondată republica, până la cererea Imperiului, în anul 27 î Hr romanii, căpătând noi cunoștințe, au modificat de mai multe ori calendarul.

Era nevoie de modificări, fiindcă acest calendar era bazat pe mișcarea Lunii, dar cum ciclul lunar are 29,5 zile, au apărut cu anii desincronizări tot mai mari față de anotimpurile pe care chiar calendarul era menit să le marcheze.

Pentru a mai elimina măcar o parte din confuzie, o dată la 2-3 ani era adăugată o lună denumită Mercedonius, dar acest lucru nu era făcut în mod constant și mai multă confuzie a apărut. O mare problemă era faptul că acum 21 – 22 de secole calendarul nu era comunicat public, ci era aplicat și anunțat de preoții de la temple care decideau când se vor ține festivalurile și sărbătorile și în ce zi se putea, sau nu, să se facă negoț.

Totul s-a schimbat în anul 45 î Hr când Iulius Caesar a cerut o versiune puternic revizuită de calendar, iar aceasta a fost creată de un matematician și astronom pe nume Sosigene din Alexandria care a propus un calendar cu 365 de zile pe an și cu un an bisect o dată la 4 ani.

Noul calendar, deși subestima lungimea anului cu o eroare de 11 minute, era sincronizat cu ”curgerea” anotimpurilor și, mai ales, venea cu o altă super-noutate: anul începea la 1 ianuarie, ziua la care consulii își începeau mandatul.

Practic, anul astronomic este mai lung cu 11 minute decât anul iulian mediu, aceasta ducând la acumularea unei zile diferență în 128 de ani.

În acel calendar a șaptea lună se numea Septembrie, a opta era Octombrie, iar a noua era Noiembrie. Denumirile au rămas, chiar dacă s-au adăugat două luni, iar septembrie, spre exemplu, nu mai este a șaptea lună, ci a noua.

Trebuie spus că, deși calendarul iulian a rămas în vigoare pentru secole bune – și mai este în vigoare în unele țări – data Anului Nou a fost celebrată nu doar pe 1 ianuarie, ci și în alte date legate de diverse sărbători creștine sau păgâne.

Cea mai mare schimbare de aplicare a calendarului a fost în 1582 când s-a adus o puternică modificare calendarului iulian. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocțiul de primăvară să se mute ușor înapoi în anul calendaristic.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian.

Sursa foto: Dreamstime.com