Prima reuniune JAI după ce Austria a blocat intrarea României în Schengen. Ministrul austriac de Interne, niciun cuvând despre aderarea României

Prima reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, după cea desfășurată în decembrie, la care Austria și Olanda au blocat intrarea României și Bulgariei în Schengen, a început joi în Suedia. Ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a refuzat să răspundă întrebărilor privind aderarea României la Schengen, dar a vorbit despre „presiunea” care trebuie pusă pe Comisia Europeană pentru o pază mai bună a frontierelor.

Este prima şedinţă a miniştrilor de Interne și de Justiție din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, când România şi Bulgaria au fost împiedicate de Austria și Olanda să adere la spațiul european de liberă circulaţie.

Consiliul JAI are loc în capitala Suediei, țară care din 1 ianuarie și până în 30 iunie deține președinția Consiliului UE, iar reuniunea este una informală.

„Trebuie să punem presiune împreună”

Conform imaginilor difuzate de Digi 24, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a spus joi, înaintea reuniunii, că multe țări care au frontiere externe au nevoie de ajutorul și sprijinul Comisiei Europene în problema migrației.

• „Trebuie să punem presiune împreună ca să obținem o pază mai bună a frontierelor. Din punct de vedere legal, dar și tehnic”, a afirmat ministrul austriac.

El a refuzat să răspundă întrebărilor privind aderarea României la Schengen.

Ce este JAI / Temele aflate pe agenda reuniunii

Pe agenda reuniunii informale se află, potrivit programului oficial, următoarele teme:

• Migrație și azil – politica de returnare în UE
• Lupta împotriva crimei organizate
• Rolul Eurojust în sprijinirea coordonării investigațiilor de către autoritățile naționale, precum și asupra unui nou instrument pentru transferul procedurilor penale
• Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

În privința migrației și azilului, conform informațiilor postate pe siteul Consiliului UE, se va discuta despre presiunea migraţiei ilegale către statele UE „printr-o cooperare eficientă cu ţările terţe în materie de returnare”.

De asemenea, miniştrii de resort sunt invitaţi să discute despre o componentă cheie a politicii UE în materie de migraţie – necesitatea unei returnări eficiente şi funcţionale.

Pe agenda JAI nu se află și tema extinderii Schengen.

Ministrul român al de Interne, Lucian Bode, susținea, în 18 ianuarie, pe Facebook, că aderarea la spaţiul Schengen „rămâne un obiectiv extrem de important pentru România” şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii: „Discuţiile pe acest subiect vor fi continuate, împreună cu preşedinţia suedeză, în marja Consiliului JAI de la Stockholm pentru identificarea unei soluţii cât mai curând posibil”.

Cerințele cu care Austria a mers la JAI

În timpul vizitei făcute luni în Bulgaria, unde a inspectat frontiera cu Turcia, cancelarul Austriei Karl Nehammer a spus că „trebuie apăsată frâna pentru azil în toată Europa”.

• VIDEO Președintele bulgar, replică tăioasă pentru cancelarul Austriei: „Nu înseamnă că Bulgaria și România ar trebui să rămână în afara Schengen”
• Sfidează Nehammer România prin vizita în Bulgaria? Răspunsul lui Bogdan Aurescu / „E prematur să vorbim de un calendar de aderare la Schengen”

De asemenea, ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a cerut „legalizarea” refuzului unor solicitanți de azil, aceasta fiind una dintre marile condiții puse Comisiei Europene și statelor membre de către guvernul de la Viena după ce a respins prin veto aderarea României și Bulgariei la Schengen, a scris publicația austriacă Der Standard.

Gerhard Karner a spus că este nevoie de o directivă UE pentru a reduce numărul de cereri de azil în Austria și în Uniunea Europeană. Aceasta ar trebui să permită respingerea solicitanților de azil cu șanse mici sau inexistente de protecție fără a mai fi nevoie ca aceștia să treacă printr-o procedură de azil, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de Interne al Austriei înaintea vizitei făcute în Bulgaria.

Directiva propusă face parte dintr-un plan în cinci puncte pe care Karner l-a publicat în noiembrie. Într-o scrisoare de la acea vreme, el a cerut Comisiei UE să acționeze în consecință, mai scrie Der Standard. Publicația amintește că ministrul Gerhard Karner a cerut în mod repetat modalități mai simple de a putea respinge refugiații din UE și că va pune în discuție acestă propunere la Consiliul JAI din Suedia. „Am pus frâna de azil în Austria, acum avem nevoie de măsuri și în Europa pentru a combate abuzul în materie de azil”, a spus el înaintea reuniunii din Suedia.

Înaintea vizitei în Bulgaria, cancelarul Austriei a avertizat că Viena îşi menţine veto-ul faţă de extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta „nu funcţionează”: „Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată că sistemul Schengen este nefuncţional, iar, atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere”.

• Cancelarul Karl Nehammer: „Veto-ul Austriei rămâne în vigoare până când situaţia se va schimba fundamental”. Condiția pentru a primi România în Schengen

Ce cere Olanda

De asemenea, cu o zi înaintea reuniunii, Olanda a cerut ca Uniunea Europeană să oblige mai multe ţări să-şi preia cetăţenii consideraţi neeligibili pentru a rămâne pe teritoriul blocului comunitar, prin restricţionarea accesului la vize, conform Agerpres.

Autorităţile olandeze cer blocului comunitar să folosească mai pe larg puterile de care dispune în prezent pentru a suspenda temporar avantajele vizelor, ca instrument în relaţia cu ţările care nu cooperează în cazul deciziilor de deportare.

Olanda mai cere ca pactul privind migraţia convenit deja între statele membre UE să fie pus în aplicare mai bine, o măsură care probabil va irita ţările din sudul Uniunii Europene, precum Grecia, Italia, Spania şi Malta, aflate sub presiunea numărului substanţial de migranţi sosiţi prin traversarea Mediteranei.

În conformitate cu Regulamentul Dublin, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată are obligaţia de a găzdui persoana în cauză şi de a procesa cererea sa de azil.

Statele din flancul sudic al UE acuză celelalte ţări membre de lipsă de solidaritate, întrucât multe dintre acestea din urmă refuză să preia o parte fixă din zecile de mii de migranţi care ajung în fiecare an în Uniunea Europeană.

Planul prezentat de Comisie presupune un schimb mai intens de informaţii şi decizii mai rapide pentru a reduce barierele. De asemenea, UE ar urma să-şi accelereze cooperarea cu ţările ce respectă deciziile de deportare luate de blocul comunitar european.

Peste 300.000 de migranți ilegali depistați în țările UE anul trecut

Peste 300.000 de migranţi ilegali au fost consemnaţi numai în 2022, a anunţat marţi Comisia Europeană cu ocazia lansării unei noi strategii pentru creşterea ratei deportărilor din UE.

Potrivit Biroului de statistică al UE (Eurostat), în 2021 serviciile pentru migraţie din ţările Uniunii Europene au solicitat returnarea a 342.100 de persoane. Dintre acestea, doar 24% au fost deportate în ţări din afara UE, în perioada menţionată, scrie Agerpres.

Comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat, miercuri în conferința de presă care a precedat consiliul JAI, că miniștrii vor discuta despre o nouă strategie de returnare în țările de origine a migranițor intrați ilegal în UE și care acum umplu spațiile de cazare în mai multe state, inclusiv din Austria, țară care se opune primirii României în Schegen.

• „Asta pune sistemele de azil, de procesare și capacitățile de cazare sub o presiune uriașă. Numărul aplicațiilor pentru azil a fost în 2022 de 920.000.
• Asta înseamnă de aproape trei ori mai mult decât numărul celor sosiți ilegal în Uniunea Europeană. Cele mai multe aplicații au fost înregistrate în Germania, Franța, Spania și Austria.
• Dacă ne uităm la cheltuiala pe cap de locuitor, cea mai mare presiune financiară s-a înregistrat în Cipru, apoi în Austria, apoi Grecia, Luxemburg, Slovenia și Belgia”, a explicat comisarul Ylva Johansson, potrivit Europa FM.

Prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus, săptămâna trecută, în plenul Parlamentului European, că înţelege dezamăgirile României şi Bulgariei, pe care le consideră justificate, şi că doreşte să pună pe agenda Consiliului JAI tema extinderii spațiului Schengen.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a spus, însă, luni, că „este prematur să vorbim despre un calendar de aderare a României la Schengen”.