Sari direct la conținut

„Micul Schengen” România-Bulgaria – propunerea unui eurodeputat bulgar în cazul unui nou eșec de aderare / SONDAJ LIVE Este o idee bună?

HotNews.ro
Intrarea în Schengen, Foto: w80 / Zuma Press / Profimedia
Intrarea în Schengen, Foto: w80 / Zuma Press / Profimedia

Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat joi Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA.

„Propunerea mea este aceea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov, citat de Agerpres.

Instituțiile europene se pregătesc să admită Bulgaria și România în Schengen în acest an, mai întâi cu granițele aeriene, din octombrie, urmate de eliminarea controalelor la frontierele terestre până la 1 ianuarie, potrivit unor surse Euractiv.ro.

Potrivit unor surse de la Sofia, Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea la Schengen încă din octombrie anul acesta, cu frontierele aeriene, și perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024. Până acum o lună, cel mai mare obstacol în calea intrării Bulgariei în Schengen a fost opoziția Olandei.

În decembrie anul trecut, Austria și Olanda au blocat aderarea Bulgariei la Schengen. În privința României, doar Austria s-a opus.

Trei scenarii privind aderarea României la Schengen

Europarlamentarul român Victor Negrescu declara la începutul lui iunie că în acest moment există trei scenarii privind aderarea României la Schengen.

Varianta optimistă ar fi ca Spania, care va deţine preşedinţia Consiliului UE din luna iulie, să reuşească să genereze un consens şi să existe un vot pozitiv în cadrul reuniunilor care au loc până la finalul anului. Aici, însă, există o problemă: alegerile anticipate din Spania convocate de Pedro Sanchez în 23 iulie, în prima lună a viitoarei preşedinţii spaniole. „Guvernul care şi-a dat demisia era un susţinător explicit al aderării României la spaţiul Schengen, având deja contacte la cel mai înalt nivel cu partea austriacă în a încerca să genereze un consens”, a adăugat el.

Al doilea scenariu posibil este ca subiectul să nu fie discutat până la alegerile europene din 2024, ci doar ulterior desemnării viitoarei Comisii Europene, respectiv „să avem această temă pe care eventual România o poate impune următoarei formule de conducere europene”, atunci când se formează structurile decizionale şi se desemnează persoanele pe funcţiile cele mai importante la nivel european.

Al treilea scenariu, cel mai sumbru, ar presupune ca această tematică să dispară complet de pe agenda europeană, să nu existe nicio perspectivă clară cu privire la un nou vot şi această temă lansată de partidele de dreapta din Austria cu privire la existenţa unor fluxuri migraţionale care ar trece prin România să se impună şi să dăuneze imaginii României, împingând perspectiva aderării spre o situaţie neclară, a mai afirmat Negrescu.

Practic, admite eurodeputatul PSD, s-ar putea ajunge în situaţia în care aderarea României la Schengen să nu fie rezolvată nici până în prima parte a lui 2025, când preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Polonia, prima ţară care a încercat, în 2011, să obţină un consens în Consiliul JAI pentru aderarea ţării noastre la zona liberă de circulaţie.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro