Uriașul depozit de combustibil pe care România îl ignoră

România stă pe un uriaș „depozit de combustibil” pe care îl ignoră sau pe care îl ridiculizează. În cercurile energetice acest potențial este numit „primul combustibil” pentru că este accesibil și este, în final, gratuit. Numele acestuia este eficiența energetică. Din păcate, cu un istoric de raționalizare și de amintiri neplăcute din perioada comunistă, mulți dintre noi preferăm să ne înfuriem sau să facem ironii pe această temă. Până la urmă ce mai vrem, doar consumăm mai puțin decât media europenă?

Clădirile din România, în proporție de 93%, sunt construite până în 1990[1], fără standarde actualizate de eficiență, nerenovate de decenii, astfel că pierderile de energie sunt aproape duble față de cât ar fi necesar ca să asigurăm confortul termic al celor care folosesc clădirile.

Avem peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/m2 [2]față de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/m2. Avem peste 5 milioane de clădiri rezidențiale, din a căror suprafață totală sub 10% a fost renovată până acum.

Un calcul sumar[3] arată că dacă am atinge consumul recomandat pe metrul pătrat, numai în clădirile publice am obține o economie de peste 6 miliarde de lei anual. Cu acești bani am putea construi 10 școli de dimensiuni medii-mari sau 2 spitale regionale[4], fără a a pune la socoteală impactul pozitiv pentru securitatea în aprovizionare, de mediu etc. Pentru clădirile rezidențiale, avantajele eficienței energetice ajung direct în buzunarul locatarilor, care ar putea economisi până la 44% din consum[5].

Realitatea este că dacă ne ocupăm de exploatarea acestui „depozit de combustibil” la clădirile publice am putea avea bani să facem școli sau spitale sau noi proiecte pentru confortul cetățenilor. Adică în loc să dăm banii pe încălzire sau răcire, pe care literalmente îi aruncăm pe fereastră, am avea niște economii pe care le-am putea direcționa către școli, spitale, săli decente pentru spectacole, infrastructură, ce vrem noi.

Bun, dar renovarea costă și durează. E nevoie și de proiectanți și de companii de construcții care să poata acoperi volumul de lucrări, materiale și bani.

O trecere în revistă a informațiilor publice ne arată că primăriile din București, de exemplu, realizează în medie reabilitarea termică pentru aproape 200 de blocuri pe an, în condițiile în care în fiecare sector mai sunt în așteptare 1200-1400 de blocuri, dintr-un total aproximativ de 16.000. Din experiența lucrărilor rezidențiale, la prețurile actuale, costurile sunt de aproximativ 1 milion de euro pentru un bloc de 8 etaje[6], lucrarea efectivă durează 4-5 luni, iar realizarea proiectului cu obținerea de avize și aprobări, 2 ani. Pentru toate blocurile ar fi nevoie de cel puțin 80 de ani și 16 miliarde de euro, numai pentru București. E un calcul sumar, pentru că variază de la situație la situație, dar este o estimare care ne arată cât de important este să planificăm demersul de eficiență energetică, nu de azi pe mâine, ci pe termen lung, și cât de relevant devine ca până la realizarea lucrărilor mari să ne putem orienta comportamentul și să facem schimbările imediate, cele care nu costă, ci dimpotrivă economisesc bani.

În spațiile comune, clădiri publice, școli, spitale, se pot aplica măsuri de eficiență de la curățarea și mentenanța corectă a echipamentelor de încălzire și răcire la modul în care sunt aerisite și iluminate spațiile. Senzori de mișcare, utilizarea corectă a echipamentelor electronice, verificarea izolației ferestrelor, utilizarea mai puțin frecventă a lifturilor sunt doar cîteva dintre posibilități[7].

Pe de altă parte, pentru planificarea necesară lucrărilor mai mari de investiții în eficiența energetică e importantă conștientizarea fiecăruia dintre noi și implicarea în dialogul cu autoritățile locale, pentru clădirile publice, sau în comunitate, asociația de locatari, pentru spațiile comune. Aici nu mai e vorba numai de eficiența energetică, ci de decizia de a ne implica activ în hotărârile pentru comunitatea noastră.

Stăm pe un depozit de combustibil valoros care ne-ar putea aduce beneficii directe în dezvoltare prin utilizarea judicioasă a energiei. Chiar dacă România consumă sub media europeană, nu înseamnă că ne permitem să risipim energie, când am putea folosi resursele pentru proiectele de dezvoltare.

Acest material este parte din proiectul „Eficiență Energetică în case inteligente, clădiri inteligente și rețele inteligente”, lansat de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”.

***

[1] https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/60096d5354394459864321.pdf

[2] https://energy.ec.europa.eu/system/files/2014-11/2014_article4_ro_romania_0.pdf

[3]Suprafața clădirilor publice – 62 milioane m2/ consum mediu estimat ( variază între 150 și 400 KWh/m2) 225 kWh/m2/ prețul energiei 1,3 lei (pretul maxim plafonat) Cost total 18,135 miliarde lei. Pentru consumul recomandat – 62 mil m2 – consum 140 kWh/m2 – pret energie 1,3 rezultă un cost total de 11,284 miliarde lei / Diferenta – 6,851 miliarde de lei – aprox 1,2 miliarde euro

[4] Calculație făcută pe baza unor proiecte publice anunțate

[5] Studiu al Buildings Performance Institute Europe.

[6] În Sectorul 6, s-a realizat renovarea energetică a 37 de blocuri în 2021 cu 180 milioane de lei – preț mediu 4,5 milioane (similar cu cel din sectoarele 3 și 4). Rotunjirea la 1 milon euro/ bloc de 8 etaje, pentru simplificarea calculului orientativ. Sursă cifre – https://observatornews.ro/economic/la-cat-ajung-preturile-pentru-anveloparea-blocurilor-din-bucuresti-in-functie-de-zona-cel-mai-scump-este-in-sectorul-6-488155.html

[7] Un ghid util pentru cei care administrează clădirile https://eficient-energetic.ro/cladiri-inteligente

Articol susținut de ACUE

Uriașul depozit de combustibil pe care România îl ignoră

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”