Predoiu, care susținea că „bătălia cu drogurile la categoria adulţi este pierdută”, s-a lăudat la Bruxelles cu destructurarea a 59 de grupuri de crimă organizată, anul trecut
Prin porturile din vestul Europei este „un adevărat flux continuu” de droguri, iar rețelele de traficanți lucrează structurat, folosesc informație, tehnologie și corupție, șantaj, amenințare și violență, inclusiv violență armată pentru a se infiltra în porturi, a declarat, la Bruxelles, ministrul de Interne Cătălin Predoiu. El a susținut că „lupta cu traficanții de droguri și crima organizată va rămâne o prioritate a Poliției Române”, care anul trecut a destructurat 59 de grupuri de crimă organizată și a capturat peste 192 de kilograme de droguri de mare risc.
Traficul de droguri a fost una din temele de pe agenda primei reuniuni din acest an a Consiliului JAI, la care a participat și ministrul de Interne Cătălin Predoiu, el postând apoi un mesaj video despre cauzele pentru care a luat amploare acest fenomen:
- „Intră foarte mari cantități de droguri prin porturile din vestul Europei, prin containere; vorbim de un adevărat flux continuu; comisarul European Johansson spunea că acest flux este precum un râu care se varsă într-o mare prin mai multe guri, care sunt marile porturi din Vestul Europei; de aceea, președinția belgiană a inițiat o platformă de cooperare denumită „Alianța Porturilor”, în care să fie reunite integrat eforturile polițienești, ale administrațiilor portuare și vamale, dar și ale operatorilor privați, în prevenirea și combaterea drogurilor; voi prezenta Ministerului Transporturilor și Ministerului Finanțelor, Autorității Vamale acest tip de platformă, precum și Administrației Portului Constanța această platformă și voi solicita discuții pentru a reuni eforturile noastre, să vedem ce putem face mai mult împreună pentru depistarea containerelor prin care intră droguri.
În 2023 în Olanda au avut loc aproximativ 600 de explozii asociate traficului de droguri
- Traficul de droguri este operat de crima organizată, de grupări de bande criminale care operează producția și traficul de droguri ca pe o afacere internațională, integrat, prin cooperare în rețea, instrumentând și obținând din acest trafic zeci de miliarde de euro; doar piața europeană este estimată la aproape 100 miliarde de euro anual.
- Aceste rețele lucrează structurat, în rețea, folosesc informație, tehnologie și corupție, șantaj, amenințare și violență, inclusiv violență armată pentru a se infiltra în porturile din vestul Europei. Pentru a combate aceste rețele, trebuie să ne organizăm într-o rețea de forțe care să o combată. Cum spunea Comisarul Johansson, este nevoie de o rețea, pentru a combate o rețea.
- Traficul de droguri generează în vestul Europei un evantai de infracțiuni, pe lângă traficul în sine, corupție, șantaj, amenințări, răpiri, inclusiv violențe. În 2023 au avut loc în Olanda aproximativ 600 de explozii asociate traficului de droguri. Repet, aproximativ 600 de explozii.
- În Suedia, în 2023 au avut loc peste 300 de incidente implicând schimburi de focuri asociate traficului de droguri, în care și-au pierdut viața 53 de persoane. Aceste fenomene și aceste cifre erau de neconceput în UE în urmă cu numai 10 ani. Europa este în ceasul al 12-le privind combaterea traficului de droguri și este crucial să ne mobilizăm acum pentru a reduce drastic acest fenomen și a proteja generațiile viitoare de flagelul drogurilor, violență și decadență socială. Traficul de droguri a devenit la fel de periculos pentru UE precum terorismul. Și trebuie acționat cu aceeași concertare și vigoare contra lui, precum s-a acționat și se acționează contra terorismului”.
- El spune că din aceste motive amploarea traficului prin porturile vest europene și operarea lui structurat de rețelele de traficanți și violența generată „impun o reacție concertată și energică a statelor UE și a Comisiei UE”.
Ce s-a convenit în JAI?
Predoiu susține că în reuniunea JAI a existat consens cu privire la următoarele puncte:
- „Reacția trebuie să fie urgentă;
- Reacția trebuie să fie concertată, trebuie ridicată cooperarea polițienească la un nivel superior;
- Eforturile poliției trebuie concertate cu eforturile autorităților portuare și vamale;
- Trebuie folosită mai mult tehnologia în depistarea containerelor în care sunt ascunse drogurile;
- Trebuie combătută corupția din porturi și din vămi în general;
- E nevoie de mai multe investiții în logistica forțelor de poliție;
- Se impune un schimb mai intens de informații și cooperare cu polițiile din America de Sud și Caraibe;
- Statele membre trebuie să aplice ,,Foaia de Parcurs privind combaterea traficului de droguri și crima organizată;
- E nevoie de eforturi pe partea de prevenție, trebuie mobilizate campanii de informare în rândul tinerelor generații, în școli și în societate în general;
- Combaterea traficului de droguri trebuie să devină o prioritate permanentă în țările membre ale UE”.
Predoiu s-a lăudat la Bruxelles că în 2023 Poliția Română a destructurat 59 de grupuri de crimă organizată
Cătălin Predoiu a susținut în reuniunea JAI că „încă de la preluarea mandatului”, în iunie anul trecut, a cerut Poliției Române „să prioritizeze combaterea traficului de droguri și a crimei organizate” și că „accidentul de la Vama Veche din august anul trecut, provocat de un tânăr consumator de droguri, a confirmat tragic nevoia de a acționa rapid și energic contra traficului de droguri”:
- „Am arătat în cadrul JAI faptul că anul trecut, Poliția Română a inițiat 897 de acțiuni operative de combatere a traficului de droguri și a crimei organizate, în cadrul cărora au fost puse în aplicare peste 3.000 de mandate de percheziție domiciliară.
- În urma acestor operațiuni au fost destructurate 59 de grupuri de crimă organizată, reținute 2.404 persoane, 1.268 arestate preventiv, arestate la domiciliu 73 de persoane și trimise în judecată 2.545 de persoane.
- Au fost capturate peste 192 de kg de droguri de mare risc și 1007 kg de droguri de risc, peste 3 tone de precursori, 3.040.242 de comprimate și aproximativ 6 tone de masă verde de cannabis. Sunt rezultate importante obținute prin activități complexe ale Poliției și Poliției de Frontieră Române.
- Dar știu însă că mai este mult de făcut și voi cere în continuare Poliției Române să acționeze cu toată forța și constant contra traficanților, a marilor dealeri, concentrându-se asupra Portului Constanța.
- Pe această linie, a traficului de droguri în Portul Constanța, intensificăm cooperarea internațională”.
El a mai spus că „succesul în lupta contra drogurilor depinde însă și de o mai bună cooperare a sistemului judiciar în ansamblu”, că toate statele membre trebuie să consolideze statutul polițiștilor, iar în lupta cu traficanții de droguri este „nevoie de polițiști bine plătiți, bine pregătiți profesional și bine echipați.
Predoiu a mai susținut că „lupta cu traficanții de droguri și crima organizată va rămâne o prioritate a Poliției Române în mandatul meu”.
„Bătălia cu drogurile la categoria adulţi este pierdută”
În septembrie 2023, Predoiu declara că la două săptămâni după ce a preluat mandatul de la Interne a avut o şedinţă cu structura de comandă a Inspectoratului General al Poliţiei Române, unde a spus că „bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută”:
- „Le-am spus textual, erau acolo peste 30 de oameni cred, deci am peste 30 de martori şi am spus textual acest lucru: bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută.
- Ce trebuie să facem, sigur, să revitalizăm acest efort pe toate planurile dar prioritar este să salvăm tânăra generaţie. Doi din zece tineri între 15 şi 24 de ani, conform statisticilor oficiale, au consumat cel puţin o dată droguri. Unu din zece copii până la 16 ani, în şcoli, unul din zece, a consumat cel puţin o dată droguri. Deci de aici plecăm”.
Ministrul de Interne a făcut aceste declarații după ce a prezentat concluziile Corpului de control în cazul accidentului de la 2 Mai, unde Vlad Pascu, care conducea drogat, a ucis cu mașina doi tineri. Vlad Pascu fusese oprit de către echipaje de poliție și în noaptea tragediei și cu o zi înaintea accidentului și lăsat să plece deși mașina nu avea RCA, iar în autoturism au fost găsite droguri.
Cătălin Predoiu a preluat mandatul de ministru al Afacerilor Interne și vicepremier în luna iunie, odată cu rocada guvernamentală care i-a adus liderului PSD, Marcel Ciolacu, funcția de premier.
În Guvernul condus de Nicolae Ciucă, până la rocadă, Cătălin Predoiu a fost ministru al Justiției (din noiembrie 2021). De altfel, Predoiu a fost ministru al Justiţiei și în cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu (februarie – noiembrie 2008), precum și în primul guvern condus de Emil Boc (decembrie 2008 – octombrie 2009), cabinet demis prin moțiune.
Predoiu a condus Justiția și în cabinetul Boc IV (decembrie 2009 – februarie 2012), în Guvernul Ungureanu (februarie 2012 – mai 2012) și în Guvernul Ludovic Orban (noiembrie 2019 – decembrie 2020).
În calitate de ministru al Justiției, el este cel care face propunerile la șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), structură care se ocupă de infracțiunile de trafic și consum ilicit de droguri.
Cătălin Predoiu a propus-o la conducerea DIICOT, în martie 2023, și pe actuala șefă a instituției, Alina Albu, care a susţinut de două ori interviul pentru numirea în funcţia de procuror-șef, după ce a primit aviz negativ de la Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Până în primăvara anului trecut, DIICOT a fost condusă interimar, după ce Giorgiana Hosu, numită în 2020 la șefia instituției de către Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ al CSM, a demisionat după câteva luni, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Și Giorgiana Hosu a fost propusă la conducerea DIICOT, în ianuarie 2020, tot de Cătălin Predoiu.