WSJ: Unele vești bune privind comerțul

Întâlnirea de miercuri pe tema comerțului a președintelui Donald Trump cu președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker avea toate ingredientele necesare unui potențial fiasco, însă până la urmă ea ne-a oferit cele mai bune vești economice din ultimele săptămâni. Piețele financiare au fost în mod clar încântate, bursele crescând fără excepție înainte de închidere, ca urmare a declarațiilor făcute de cei doi președinți după convorbirea lor de la Casa Albă. O putem numi „relief rally” (creștere generală a burselor cauzată de ne-materializarea unei situații negative anticipate – n.trad.), potrivit unui editorial Wall Street Journal, citat de Rador.

În esență, cele două părți au declarat un armistițiu în privința taxelor vamale pe durata viitoarelor negocieri privind un acord comercial mai amplu între Uniunea Europeană de 28 de state și SUA. Dl Trump a acceptat să nu-și pună în practică amenințarea cu taxe de 25% pe importurile de automobile europene, în vreme ce ambele părți s-au angajat să rezolve situația creată de actualele taxe americane pe oțel și aluminiu și de taxele europene de represalii asupra unor produse americane.

Europa a acceptat de asemenea să-și mărească imediat importurile de soia din SUA și să importe mult mai mult gaz natural lichefiat (LNG) pe viitor, pe măsură ce capacitatea sa de import se va extinde. Capacitatea de export de LNG a SUA este de așteptat să se tripleze aproape, până în 2020, la 9,6 miliarde de picioare cubice (272 milioane metri cubi) pe zi, pe măsură ce noi terminale de export vor intra în funcțiune și cum explozia fracking-ului continuă.

Și mai important, cele două părți au convenit să negocieze un acord comercial mai amplu, despre care dl. Trump a afirmat că va avea drept obiectiv „taxe vamale zero, bariere non-tarifare zero și subvenții zero pentru bunurile industriale non-auto”. Acest fapt indică că Europa a acceptat oferta pe care dl. Trump o avansase în ultimul minut la conferința G7 din iunie, aceea de a lucra în direcția taxelor vamale zero. La acel moment se punea întrebarea dacă oferta era serioasă ori doar o stratagemă politică, iar acum vom afla.

Ținta taxelor vamale zero nu va fi ușor de atins. Europa are taxe de 10% pe automobilele americane, iar SUA taxează cu 2,5% automobilele europene. Pe de altă parte, SUA taxează cu 25% camioanele importate, iar Europa va dori eliminarea totală a acestei taxe. Acest lucru nu va fi pe placul Ford și a altor companii americane care își realizează majoritatea profiturilor pe baza camioanelor și a SUV-uri. Dar poate că vor fi dispuse să accepte taxe zero pe camioane, ca alternativă la dezastrul ce ar urma după concretizarea amenințării dlui Trump cu taxa de 25% pe automobile.

Casa Albă va trâmbița acum că Europa a cedat, însă e mai corect să afirmi că cele două părți au făcut concomitent un pas înapoi de la distrugerea economică reciproc asigurată (analogie cu doctrina nucleară identic denumită din vremea războiului rece – n.trad.). Taxele pe automobile ar fi lovit cu certitudine Germania, motorul economiei europene.

Dar dl. Trump a avut și el ample stimulente politice și economice pentru a declara armistițiu. Taxele vamale de represalii impuse de China, UE, Mexic, Canada și Japonia au început deja să-i afecteze pe agricultorii și industriașii americani. Dl. Trump s-a simțit obligat săptămâna aceasta să-i salveze pe agricultorii americani oferindu-se să cumpere un surplus de recolte în valoare de 12 miliarde de dolari ce nu-și poate găsi o piață externă. Harley-Davidson și alte firme își mută fabricile în străinătate pentru a evita costurile mai mari ale importurilor și a scăpa de taxele de represalii. Toate acestea, la rândul lor, încep să aibă consecințe politice, în condițiile în care din ce în ce mai mulți republicani din Congres încep să-și regăsească vocea în favoarea piețelor libere.

Pericolul protecționist este departe de a fi trecut. Negocierile cu Europa se pot bloca la oricare chestiune, și mai ales la barierele europene în calea concurenței celor mai eficiente servicii ale Americii și a alimentelor modificate genetic. Franța, în special, va constitui o problemă.

Apoi mai este și termenul-limită care se apropie rapid, pentru finalizarea acordului NAFTA (tratatul de liber schimb nord-american, acum renegociat – n.trad.) în actuala legislatură și înainte de expirarea mandatului președintelui mexican, pe 1 decembrie. O modernizare a NAFTA care poate trece de republicanii din Congres ar îndepărta un mare pericol pentru investițiile companiilor.

Acordurile comerciale cu Europa și vecinii americani i-ar permite dlui Trump să se concentreze pe comerțul cu China, asigurându-i și oarecare aliați care să-l susțină. Nu prea are logică să lupți războaie comerciale pe mai multe fronturi, pe lângă faptul că acest lucru permite Chinei să manipuleze țările occidentale una împotriva alteia. Beijingul ar fi nevoit să ia în serios un front unit al celor mai mari importatori ai lumii împotriva furtului de proprietate intelectuală, de exemplu.

Economia SUA s-a rupt de dificultățile ei din vremea lui Obama și crește pentru prima dată în ultimii 12 ani la o rată mai mare de 3%. Politicile comerciale ale dlui Trump constituie cea mai mare amenințare la adresa acestui progres economic. Cu cât mai repede va încheia dl Trump aceste noi acorduri, cu atât mai probabil va fi ca revigorarea economică să continue.

editorial Wall Street Journal (preluare Rador)