UE și China au încheiat "de principiu" controversatul acord privind investițiile / Beijingul promite un „acces fără precedent” la piața internă pentru companiile europene

UE și China au aprobat miercuri încheierea „de principiu” a unui vast acord privind investițiile, în cadrul căruia Beijingul promite să ofere un „acces fără precedent” pentru companiile europene, concomitent cu întărirea eforturilor pentru a combate munca forțată, promisiuni care nu au reușit însă să oprească vocile critice, scrie AFP.

După șapte ani de negocieri, acest acord politic a fost încheiat în cadrul unei videoconferințe între președintele chinez Xi Jinping, liderii UE Ursula von der Leyen și Charles Michel, precum și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron.

Semnarea oficială urmează să aibă loc la o dată ulterioară.

Liderii au „încheiat în principiu negocierile” privind acest acord de protejare reciprocă a investițiilor, prin care Beijingul „se angajează să ofere un acces fără precedent la piața sa” pentru companiile europene, cărora promite de asemenea să le ofere „vizibilitate”, potrivit unui comunicat al UE.

Potrivit Bruxellesului, acordul „va contribui la reechilibrarea” relațiilor considerate „asimetrice” între o piață europeană larg deschisă companiilor chineze și un gigant asiatic care închide sectoare întregi pentru investitorii străini, susținând în același timp marile companii naționale.

Acordul ar urma de asemenea să garanteze mai bine respectarea proprietății intelectuale, să interzică transferurile forțate de tehnologie și să sporească transparența în subvenționarea companiilor publice chineze.

Xi Jinping a afirmat că acest acord „demonstrează determinarea Chinei de a promova un înalt grad de deschidere” prin acordarea unor en „celor mai puternice garanții instituționale” și a „celor mai bune perspective de cooperare” pentru companiile europene, potrivit agenției de stat China Nouă.

„Reciprocitate”

„UE are cea mai mare piață unică din lume. Suntem deschiși afacerilor dar atașați reciprocității, concurenței echitabile și valorilor noastre”, a scris pe Twitter șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Sumele în joc sunt considerabile. Investițiile europenilor (fără Marea Britanie) în China se ridică la aproape 150 de miliarde de euro, iar cele ale Chinei în UE la 113 miliarde.

Acest text ar urma să deschidă piețe chinezești cruciale: mașini ecologice, „cloud”, finanțe și sănătate, asigură Bruxellesul. Dar semnarea sa nu va avea loc decât după finalizarea juridică și tehnică a textului, care ar mai putea dura luni de zile.

Textul trebuie de asemenea să fie ratificat de Parlamentul European, un proces care se anunță complex.

„Discuțiile sunt departe de a fi terminate, nu este decât începutul”, a avertizat miercuri eurodeputatul german Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerțul internațional, care a vorbit despre „așteptări (…) ridicate” – în special „o pârghie pentru lupta împotriva muncii forțate”.

Un punct sensibil: experții și ONG-urile acuză regimul comunist că în Xinjiang a închis în lagăre de muncă forțată peste un milion de membri ai minorității uigure. Potrivit unui studiu american, cel puțin 570.000 de uiguri au fost înscriși într-un program coercitiv de culegere a bumbacului.

„Doar cuvinte”

Acordul prevede că Beijingul „se angajează (…) să lucreze pentru ratificarea convențiilor fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), inclusiv cele privind munca forțată”, precizează comunicatul european.

O formulă identică figurează în acordul de liber schimb cu UE, inclusiv în acordul post-Brexit cu Londra, notează un oficial european, care arată că Bruxellesul dispune de propriile instrumente pentru a face presiuni asupra Chinei.

Dar acest lucru nu este suficient pentru a asiguraa eurodeputații, care au adoptat la jumătatea lui decembrie o rezoluție care condamnă munca forțată la care este supusă minoritatea uigură, kazahă și kirghiză.

Eurodeputatul francez Raphaël Glucksmann (S&D) cere „angajamente concrete și verificabile” din partea Beijingului. „Niciun martor extern nu poate pătrunde în întreprinderile care exploatează sclavi uiguri. Deci, sunt doar cuvinte”, a declarat el.

Și europarlamentarul Iuliu Winkler, coordonator al Grupului de Monitorizare a relațiilor cu China și raportor permanent al INTA în dosarele UE-China, a arătat că este nevoie de „mecanisme care să asigure claritatea și predictibilitatea aplicării”.

”(…) avem nevoie de mecanisme care să asigure claritatea și predictibilitatea aplicării. Parlamentul European trebuie să exercite un rol puternic în monitorizarea viitoarei puneri în aplicare a acordului și ne așteptăm ca și Comisia Europeană să își îndeplinească obligațiile în acest sens”, a declarat Winkler, citat într-un comunicat de presă.

Europarlamentarul a precizat că dispozițiile acordului de investiții conțin și importante măsuri în domeniul comercial care au ca scop combaterea dezechilibrelor din relația bilaterală.

”Salut realizările substanțiale în ceea ce privește accesul pe piață și condițiile de concurență echitabilă, și anume regulile împotriva transferului forțat de tehnologii, obligațiile întreprinderilor de stat și normele de transparență pentru subvențiile de stat”, a adăugat Winkler, subliniind, încă odată, faptul că ”China este un partener strategic, dar și un competitor al UE” .

Angela Merkel, a cărei țară asigură președinția rotativă a UE până la finalul acestui an, a făcut din acest acord politic o prioritate.