Rămășițele rachetei chinezești au căzut, duminică dimineață, în Oceanul Indian, lângă Maldive – presa chineză

​Rămășițele cele mai mari rachete chinezești au căzut duminică în Oceanul Indian, cele mai multe componente fiind distruse la reintrarea în atmosferă, potrivit presei chineze de stat, transmite Reuters.

Coordonatele Biroului de Inginerie Spațială din China, citate de presa Beijingului, plasează punctul de impact în ocean, la vest de arhipelagul Maldivelor.

Rămășițele rachetei Long March 5B au făcut ca unii să privească îngrijorați spre cer după ce a aceasta a decolat, pe 29 aprilie, de pe insula chineză Hainan, dar specialiștii chinezi spun acum că majoritatea rămășițelor au ars în atmosferă.

Presa chineză de stat scrie că părți ale rachetei au reintrat în atmosferă la 05:24 (ora României) și au atins suprafața Pământului într-o zonă cu coordonatele 72,47 longitudine estică și 2,65 latitudine nordică.

Șeful NASA, Bill Nelson, fost astronaut, a criticat modul de operare al Chinei: ”Națiunile ce ajung în spațiu trebuie să minimizeze riscurile la adresa oamenilor și proprietăților lor la reintrare în atmosferă a obiectelor care au fost în spațiu și să maximizeze transparența privind aceste operațiuni”.

”Este clar, China nu respectă standardele rezonabile privind deșeurile spațiale”, a spus Nelson într-un comunicat transmis după reintrarea în atmosferă a Long March.

Long March, lansată săptămâna trecută, a reprezentat a doua lansare a variantei 5B, după cea din mai 2020. Anul trecut, piese din Long March 5B au căzut în Coasta de Fildeș, provocând daune câtorva clădiri, fără ca nimeni să fie rănit.

Pe 29 aprilie, China a lansat primul modul al viitoarei sale stații spațiale, „Tianhe” („Heavenly Harmony”), cu racheta Long March 5B. În atmosferă a reintrat, duminică dimineață, primul etaj al acestui puternic lansator.

Traiectoria a fost scăpată de sub control, nu din cauza unei avarii sau a unui incident inexplicabil, ci din cauza faptului că proiectanții săi au planificat de la început că întoarcerea ar fi „naturală”.

De pe o orbită joasă – unde zboară acum racheta chineză – acestea cad singure, din cauza fricțiunii atmosferei.

Dar, cu masa sa (între 10 și 18 tone), este puțin probabil ca modulul din Longue-Marche să fie complet consumat, au avertizat unii experți în ultimele zile. „Având în vedere dimensiunea obiectului, există inevitabil piese mari care vor rămâne”, a spus Florent Delefie, astronom la Observatorul Paris-PSL.

În plus, „dacă racheta este fabricată din materiale care nu se dezintegrează la reintrarea în atmosferă, este mai riscant. Acesta pare să fie cazul Longue-Marche”, a adăugat el.

Știind acest lucru, „chinezii ar fi trebuit să anticipeze o reintrare controlată cu o rachetă retro, așa cum făcuseră rușii în special prin dezorbitarea stației Mir”, a declarat pentru AFP Nicolas Bobrinsky, șeful departamentului de inginerie și inovare al Agenției Spațiale Europene (ESA).