Cele două Corei, de acord să-şi reia canalele de comunicare, la un an după suspendarea lor
Relaţiile intercoreene se reîncălzesc, în ciuda aşteptărilor, prin restabilirea, marţi, a canalelor de comunicare între Phenian şi Seul, la aproape un an de la suspendarea lor, şi schimburi de scrisori între liderii lor, relatează ziarul La Libre Belgique, citat de Rador.
Această decizie, care a fost anunţată simultan de cele două capitale, coincide cu marcarea sfârşitului războiului din Coreea (1950-1953).
Este primul anunţ pozitiv de la o serie de summituri, în 2018, între preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un, care nu a permis niciun progres diplomatic important.
Cele două tabere, care sunt, tehnic, încă în stare de război, au anunţat că cei doi au făcut un schimb de scrisori din aprilie şi au decis că restabilirea canalelor de comunicare va fi prima etapă productivă spre o reluare a relaţiilor.
„Cei mai înalţi lideri ai Nordului şi Sudului au căzut de acord să facă un pas mare spre restabilirea încrederii reciproce şi promovarea reconcilierii prin reluarea liniilor de comunicare inter-coreene care au fost suspendate”, relatează agenţia oficială nord-coreeană KCNA.
Coreea de Nord a tăiat unilateral toate canalele oficiale de comunicare militară şi politică în iunie 2020 după ce a denunţat trimiterea pe teritoriul său a unor manifeste de propagandă anti-Phenian de către militanţi stabiliţi în Sud.
Primul apel telefonic
Această suspendare a intervenit în momentul în care negocierile inter-coreene erau într-un punct mort, la doi ani după cele trei summituri care au avut loc în 2018 între liderul nord-coreean, Kim Jong Un, şi preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in.
Dar împotriva oricăror aşteptări, cele două tabere au anunţat că toate canalele de comunicare au fost restabilite marţi.
Ei au avut un prim apel în cursul dimineţii, a anunţat Ministerul nord-coreean al Unificării. Şi biroul dlui Moon a văzut în asta o primă etapă spre îmbunătăţirea relaţiilor.
„Cei doi lideri au decis să refacă încrederea reciprocă între cele două Corei de îndată ce va fi posibil şi să facă noi progrese în relaţiile lor”, a spus el.
Dl Moon a fost unul din principalii artizani ai apropierii inter-coreene din 2018, care a avut loc în contextul Jocurilor Olimpice de la Pyeongchang. Ea a dus la primul summit din istorie între un lider nord-coreean şi un preşedinte american în exerciţiu, respectiv Donald Trump.
Această primă întâlnire a avut loc în iunie 2018 la Singapore şi a fost urmată de alte două întrevederi între domnii Kim şi Trump.
Procesul inter-coreean şi negocierile privind programele nuclear şi balistic ale Nordului sunt într-un punct mort de la eşecul summitului Kim-Trump din februarie 2019 de la Hanoi.
La câteva zile după ce a suspendat canalele de comunicare, Phenianul a distrus biroul de legătură inter-coreean situat pe teritoriul său, care era un simbol al destinderii din peninsulă.
„Primul răspuns al lui Kim”
După ce preşedintele american, Joe Biden, şi-a preluat funcţia, în ianuarie, Phenianul şi Washingtonul au adoptat o atitudine de foarte mare prudenţă, la antipozi faţă de diplomaţia anilor Trump, care a oscilat între schimburi de insulte şi îmbrăţişări în faţa media din lumea întreagă.
În iunie, dl Kim a estimat că Phenianul trebuie să se pregătească în acelaşi timp „pentru dialog şi confruntate” cu Washingtonul, insistând în mod special pe posibilitatea unei „confruntări”.
Casa Albă a promis „o abordare calibrată, practică, deschisă a diplomaţiei” cu Coreea de Nord, pledând pentru o abordare „realistă” pe cale diplomatică, în strânsă consultare cu Coreea de Sud şi Japonia.
Reprezentantul special al Statelor Unite pentru Coreea de Nord, Sung Kim, a propus în iunie să se întâlnească cu trimişi ai Phenianului „oriunde, oricând, fără condiţii prealabile”.
Unii experţi au estimat marţi că restabilirea comunicării este o formă de răspuns al dlui Kim la propunerea americană de dialog.
„Se pare că el a decis că politica intern şi externă a Nordului ar putea beneficia de pe urma restabilirii unor relaţii inter-coreene”, a declarat pentru AFP Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de studii nord-coreene.
În ciuda impasului în discuţii, dl Moon nu a încetat să sublinieze importanţa refacerii legăturilor inter-coreene, a adăugat el.
„Trebuie să vedem asta ca pe un prim răspuns al lui Kim Jong Un pentru Seul şi Washington”, a adăugat el.