Ministru taiwanez: Tensiunile militare cu China se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani

Tensiunile militare dintre Taiwan şi China se află la cel mai ridicat nivel din mai mult de 40 de ani, a declarat miercuri ministrul taiwanez al Apărării, Chiu Kuo-cheng, promovând un nou pachet de cheltuieli pentru apărare în faţa parlamentarilor, la câteva zile după ce un număr record de aviane de luptă chineze au survolat zona de apărare aeriană a insulei, transmite Reuters, citat de news.ro.

Tensiunile au atins un nou maxim între Taipei şi Beijing, care pretinde că insula democratică este propriul său teritoriu, iar avioanele militare chineze au zburat în mod repetat prin zona de identificare a apărării aeriene din Taiwan, dar nu au fost trase focuri şi avioanele au rămas departe de insula principală a Taiwanului.

Pe parcursul a patru zile începând de vinerea trecută, Taiwanul a raportat că aproape 150 de avioane ale forţelor aeriene chineze au intrat în zona sa de apărare antiaeriană, parte a unui model de ceea ce Taipei numeşte hărţuirea continuă a insulei de către Beijing. Marţi a fost raportată o singură incursiune.

Întrebat de un parlamentar cu privire la tensiunile militare actuale cu China, ministrul Apărării, Chiu Kuo-cheng, a declarat că situaţia este ”cea mai gravă” din ultimii 40 de ani, de când a intrat în armată, adăugând că există riscul unui ”foc tras din greşeală” ”peste sensibila strâmtoare Taiwan.

„Pentru mine, ca militar, urgenţa este chiar în faţa mea”, a spus el unei comisii parlamentare care analizează un plan de cheltuieli militare suplimentare în valoare de 240 miliarde dolari SUA (8,6 miliarde dolari SUA) în următorii cinci ani pentru armele fabricare intern, inclusiv rachete şi nave de război.

Cu toate acestea, în timp ce Taiwanul s-a plâns în repetate rânduri de hărţuirea avioanelor chineze situaţia este mult mai puţin dramatică decât criza dinaintea alegerilor prezidenţiale din 1996, ultima dată când cele două părţi au fost în pragul războiului. Apoi, China a efectuat teste de rachetă în apele din apropierea Taiwanului, în speranţa de a împiedica oamenii să voteze pentru Lee Teng-hui, pe care China o suspecta că ar avea păreri prea independente. Lee a câştigat convingător.

China afirmă că Taiwanul ar trebui luat cu forţa, dacă este necesar. Taiwanul spune că este o ţară independentă şi îşi va apăra libertăţile şi democraţia, dând vina pe China pentru tensiuni. Chiu a spus că China are deja capacitatea de a invada Taiwanul şi va fi capabilă să organizeze o invazie ”la scară largă” până în 2025.

„Până în 2025, China va reduce costurile şi uzura la cel mai scăzut nivel. Acum are capacitatea, dar nu va începe cu uşurinţă un război, trebuind să ia în considerare multe alte lucruri”, a mai spus Chiu.

Statele Unite, principalul furnizor militar al Taiwanului, şi-au confirmat angajamentul ”solid” şi au criticat China.

Beijingul acuză politica Washingtonului de a sprijini Taiwanul cu vânzarea de arme şi trimiterea de nave de război prin strâmtoarea Taiwan pentru creşterea tensiunilor.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat marţi că a vorbit cu preşedintele chinez Xi Jinping despre Taiwan şi au fost de acord să respecte acordul din Taiwan. Biden părea să se refere la ”politica de lungă durată a Washingtonului ”o singură Chină” în temeiul căreia recunoaşte oficial Beijingul mai degrabă decât Taipeiul şi la Taiwan Relations Act, care arată clar că decizia SUA de a stabili legături diplomatice cu Beijingul în loc de Taiwan se bazează pe aşteptarea ca viitorul Taiwanului să fie determinat prin mijloace paşnice.