Bosnia și Herțegovina, în pericol ”foarte real” de a se dezmembra, avertizează înaltul reprezentant ONU / Jocul făcut de ruși este evident, dar nu se știe ce vor face UE și SUA

Reprezentantul șef al comunității internaționale din Bosnia a avertizat că țara este în pericol iminent de dezmembrare și că există o perspectivă „foarte reală” de revenire la conflict, scrie Guardian.

Într-un raport către ONU, consultat de publicația britanică, Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, a declarat că, dacă separatiștii sârbi își vor pune în aplicare amenințarea de a-și recrea propria armată, împărțind forțele armate naționale în două, va fi nevoie să fie trimise mai multe forțe internaționale de menținere a păcii pentru a opri alunecarea spre un nou război.

În prezent, misiunile internaționale de menținere a păcii în Bosnia sunt în sarcina unei forțe reziduale a UE (Eufor), care are 700 de membri. NATO mai are doar o prezență formală, cu cartierul general la Sarajevo.

Mandatul de un an al ambelor forțe urmează să fie reînnoit săptămâna aceasta în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia a amenințat că va bloca o rezoluție dacă nu sunt eliminate toate referințele la Înaltul Reprezentant, ceea ce ar putea submina autoritatea lui Schmidt în calitate de supraveghetor al acordului de pace de la Dayton din 1995.

În primul său raport de la preluarea postului în august, Schmidt, fost ministru al guvernului german, a avertizat că Bosnia se confruntă cu „cea mai mare amenințare existențială din perioada de după război”.

Liderul sârbilor bosniaci amenință cu ieșirea din structurile statului

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, amenință cu retragerea din instituțiile de la nivel de stat, inclusiv din armata națională realizată cu ajutorul asistenței internaționale în ultimul sfert de secol, și să reconstituie o forță sârbă.

La 14 octombrie, Dodik a declarat că va forța armata bosniacă să se retragă din Republica Srpska (jumătatea sârbă a Bosniei), încercuindu-i cazărmile și că, dacă Occidentul va încerca să intervină militar, el are „prieteni” care au promis să sprijine cauza sârbă, o presupusă referire la Serbia și Rusia.

Luna trecută, poliția sârbă bosniacă a efectuat exerciții „antiteroriste” pe muntele Jahorina, de unde forțele sârbe au bombardat Sarajevo pe parcursul unui asediu din 1992-1995.

„Acest lucru echivalează cu o secesiune fără a o proclama”, a scris Schmidt într-un raport trimis vineri secretarului general al ONU, António Guterres.

El afirmă că acțiunile lui Dodik „pun în pericol nu numai pacea și stabilitatea țării și a regiunii, ci – dacă nu primesc răspuns din partea comunității internaționale – ar putea duce la desființarea acordului [de pace de la Dayton] însuși”.

Înaltul reprezentant a spus că este posibil să aibă loc ciocniri între forțele naționale bosniace de aplicare a legii și poliția sârbă bosniacă.

„În cazul în care forța armată din Bosnia și Herțegovina [Bosnia și Herțegovina] se va diviza în două sau mai multe armate, nivelul prezenței militare internaționale ar necesita o reevaluare”, a avertizat Schmidt.

„O lipsă de reacție la situația actuală ar pune în pericol [acordul de la Dayton], în timp ce instabilitatea din Bosnia și Herțegovina ar avea implicații regionale mai largi”, a spus el. „Perspectivele unei divizări și a unui conflict în continuare sunt foarte reale”.

Rușii pun condiții pentru a nu bloca rezoluția

Avertismentele lui Schmidt au fost transmise în timp ce Consiliul de Securitate al ONU își pregătea rezoluția anuală de reînnoire a mandatului de menținere a păcii pentru Eufor și sediul NATO, cu un vot ce ar putea avea loc încă de miercuri.

Moscova amenință să blocheze rezoluția dacă nu sunt eliminate toate referințele la înaltul reprezentant.

Kremlinul s-a opus numirii lui Schmidt de către un Consiliu de implementare a păcii, un organism multinațional ad-hoc înființat pentru a pune în aplicare acordul de pace de la Dayton, și refuză să-i recunoască autoritatea.

„Suspectez că ceea ce Rusia dorește cu adevărat este să reducă autoritatea biroului Înaltului Reprezentant, împiedicându-l să informeze consiliul”, a declarat un diplomat apropiat discuțiilor.

Kurt Bassuener, co-fondator și asociat senior al Democratization Policy Council, un thinktank cu sediul la Berlin, a declarat:

„Se pare că americanii, britanicii și francezii au fost efectiv de acord să elimine cu adevărat referirile la înaltul reprezentant, care au fost un limbaj standard în toate rezoluțiile anterioare.”

El a adăugat: „Și, deși din punct de vedere juridic, acest lucru nu îl subminează pe înaltul reprezentant, din punct de vedere politic, cu siguranță o face.”

Există dorință în UE și SUA pentru a salva situația?

Chiar dacă mandatul Eufor este reînnoit, nu există prea multă dorință în UE pentru a întări mica forță rămasă în Bosnia. Unele state membre, în special Ungaria, îl susțin pe Dodik.

„Cred că este dispus să parieze pe posibilitatea ca, oricât de improbabil ar fi, să scape față curată, modificând rapid situația din teren și mizând pe ideea că întârzierea și confuzia vor pune stăpânire atât pe Sarajevo, cât și pe comunitatea internațională și că, în cele din urmă, nu vor exista consecințe internaționale semnificative”, a declarat Jasmin Mujanović, un politolog bosniac.

Adjunctul adjunctului secretarului de stat american Gabriel Escobar a declarat săptămâna trecută în Congres că SUA colaborează cu UE pentru „a se asigura că există consecințe pentru orice acțiune ilegală sau destabilizatoare” în Bosnia.

Dar nu este clar dacă administrația Biden va susține o revenire la menținerea păcii de către NATO.