Reacție vehementă a Ungariei la decizia CJUE: „Un abuz de putere al Bruxelles-ului. Nu poate accepta ca poporul maghiar să-și spună părerea”

Ungaria a acuzat miercuri un „abuz de putere” al Bruxelles-ului, după respingerea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a acțiunii sale împotriva deciziei care leagă plata fondurilor europene de respectarea statului de drept.

„Această hotărâre este un nou mijloc de presiune asupra țării noastre”, a scris ministrul Justiției, Judit Varga, pe Facebook.

Polonia și Ungaria, care au cerut anularea acestui mecanism „condiționalitate” fără precedent, sunt acuzate în mod regulat de Comisia Europeană de încălcări ale statului de drept.

În ceea ce privește Ungaria, Comisia a ridicat probleme legate de achizițiile publice, conflictele de interese și corupție.

Cu toate acestea, Varga susține că decizia CJUE este o „decizie politică”, legată de legea care interzice discutarea cu persoanele sub 18 ani despre schimbarea sexului și homosexualitate, adoptată în vara anului 2021 în Ungaria pe motivul „protecției copiilor”.

Premierul Viktor Orban a convocat un referendum pe această temă care va fi organizat pe 3 aprilie, în același timp cu alegerile legislative.

„Bruxelles-ul nu poate accepta faptul că poporul maghiar îşi poate spune părerea în cadrul unui referendum. Elita birocratică nu vrea să accepte decizia liberă şi opinia maghiarilor”, a spus ministrul Justiției, care a denunțat „atacuri fără precedent” împotriva țării sale.

Ungaria încă așteaptă plata fondurilor din planul de redresare post-Covid 19 al UE, în valoare de 7,2 miliarde de euro pe cinci ani.

Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite care se va confrunta cu prim-ministrul ungar la urne la începutul lunii aprilie, a promis că va „aduce banii acasă” dacă va câștiga.

„Curtea de Justiție a UE a decis că nu va mai da bani hoților. Din păcate, cetățenii maghiari plătesc nota”, a comentat el într-un mesaj postat pe Facebook.

La 16 decembrie 2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului UE în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei Europene, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.