VIDEO Finlanda a cerut oficial aderarea la NATO: O "decizie istorică" ce trebuie validată de parlament / Turcia se opune
Finlanda a anunțat oficial că dorește aderarea la NATO. Anunțul a fost făcut duminică, într-o conferință de presă susțiută de președintele și premierul de la Helsinki, conform Reuters și BBC. Orice decizie privind aderarea unui nou stat la NATO trebuie luată prin decizie unanimă de către țările membre, iar Turcia a transmis că se opune aderării Finlandei și Suediei la alianța nord-atlantică. Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, s-a declarat „gata” pentru o întâlnire cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.
Președintele, prim-ministrul și miniștrii seniori ai cabinetului Finlandei s-au întâlnit duminică pentru a lua o decizie oficială cu privire la depunerea unei cereri de aderare la NATO.
Anunțul oficial a fost făcut într-o conferință de presă de către președintele Finlandei, Sauli Niinisto, și premierul Sanna Marin.
„O zi istorică”
„Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe”, a spus preşedintele finlandez.
Prim-ministrul finlandez Sanna Marin a spus, la rândul său, că speră că Parlamentul Findandei va confirma în următoarele zile decizia de a aplica pentru aderarea la NATO, iar aceasta se va baza pe un mandat puternic.
„În Finlanda avem încă procesul parlamentar în fața noastră, dar am încredere că Parlamentul va dezbate această decizie istorică cu hotărâre și responsabilitate”, a afirmat premierul Finlandei, citat de BBC.
De altfel, comisia parlamentară de apărare a dat deja undă verde propunerii, transmițând că este cea mai bună opțiune pentru securitatea Finlandei.
Sanna Marian a mai spus că atât ea, cât și președintele Finlandei au fost în contact strâns cu țările membre NATO.
Turcia se opune intării Finlandei și Suediei în NATO / Alianța se declară încrezătoare că poate depăși obiecțiile Ankarei / Ce spune președintele Finlandei
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a transmis că nu este posibil ca Turcia să susțină aderarea Finlandei și Suediei la NATO, susținând că acestea găzduiesc „numeroase organizații teroriste”.
Turcia nu vrea repetarea unor greșeli asemănătoare”, a declarat Erdogan cu referire la aderarea Greciei, precizând că, „mai mult, țările scandinave în discuție sunt case de musafiri pentru organizații teroriste”.
Secretarul general adjunct al NATO s-a declarat încrezător în privința unui consens pentru aderarea Finlandei și Suediei la alianța nord-atlantică.
”Sunt încrezător că dacă Suedia și Finlanda vor decide să-și depună candidatura la NATO vom putea să le primim și să întrunim toate condițiile pentru un consens”, a declarat, potrivit Reuters, secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană.
El s-a referit la obiecțiile exprimate recent de Turcia, referitoare la activitatea organizațiilor kurde de pe teritoriul Suediei și Finlandei, organizații pe care Ankara le consideră ”teroriste”. „Turcia este un aliat important și a exprimat îngrijorări care sunt discutate între prieteni și aliați”, a mai spus Geoană.
El a făcut aceste declarații duminică, la reuniunea de la Berlin a ministrilor de externe ai statelor NATO, organizată în contextul în care Finlanda și Suedia vor să adere la alianța nord-atlantică.
Tot duminică, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, s-a declarat „gata” pentru o întâlnire cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, conform Reuters.
Orice decizie privind aderarea unui nou stat la NATO trebuie luată prin decizie unanimă de către țările membre.
Carta NATO afirmă că „orice stat european aflat într-o poziție de a promova principiile acestui tratat și contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord” poate cere aderarea.
Președintele Finlandei l-a anunțat telefonic pe Putin că țara sa vrea să adere la NATO
Președintele finlandez Sauli Niinisto i-a spus telefonic președintelui rus Vladimir Putin despre planurile țării sale de a adera la NATO, a transmis sâmbătă agenția de presă Interfax, citată de Bloomberg, scrie Reuters.
Reacția lui Putin: ”O greșeală”
Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis sâmbătă omologului său finlandez Sauli Niinisto că ar fi o greșeală ca Helsinki să abandoneze statutul de neutralitate și să adere la NATO, a transmis Kremlinul, citat de Reuters.
Putin a mai spus că nu există niciun fel de amenințare la adresa securității Finlandei, adăugând că o eventuală schimbare a politicii sale externe ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor bilaterale.
”Vladimir Putin a subliniat că abandonarea tradiției privind politica militară de neutralitate ar fi o greșeală, devreme ce nu există nicio amenințare la adresa securității Finlandei. O astfel de shimbare în politica externă a țării ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze”, a transmis Kremlinul citat de Reuters.
Moscova a catalogat convorbirea telefonică dintre cei doi președinți drept ”un schimb sincer de puncte de vedere”, ceea ce, în termeni diplomatici, reprezintă un eufemism pentru ”convorbire dificilă”.
Ce ar însemna pentru Finalnda și Suedia aderarea la NATO
Fostul premierul suedez Carl Bildt a spus că nu vede să se construiască noi baze militare mari în niciuna dintre țări, dacă ar adera la NATO. El a spus că aderarea la alianță ar însemna probabil mai multă pregătire și planificare militară comună între Finlanda, Suedia și cei 30 de membri actuali ai NATO. Forțele suedeze și finlandeze ar putea participa și la alte operațiuni NATO de pe tot globul, cum ar fi cele din statele baltice, unde mai multe baze au trupe multinaționale.
„Vor fi pregătiri pentru situații neprevăzute, ca parte a descurajării oricăror aventuri la care s-ar putea gândi rușii”, a spus Bildt. „Schimbarea reală va fi destul de limitată”.
Finlanda îndeplinește deja ținta NATO de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB, în timp ce Suedia este pe cale de a face același lucru.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Finlanda și Suedia ar fi primite „cu brațele deschise” dacă vor aplica și că procesul de aderare va fi rapid, deși ratificarea oficială de către toți membrii alianței ar putea dura câteva luni.
Din punct de vedere militar, adăugarea forțelor armate ale Finlandei și Suediei ar reprezenta un impuls major pentru activele NATO în nordul Europei, umplând o gaură în apărarea alianței prin dublarea lungimii graniței cu Rusia și îmbunătățirea securității și stabilității în regiunea baltică.
Finlanda, care împarte cu Rusia o frontieră de 1.300 km și o istorie complicată, și-a intensificat treptat cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în calitate de partener după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Însă, până la invazia Rusiei în Ucraina, țara nordică s-a abținut de la aderare pentru a menține relații de prietenie cu vecinul său estic.
În Finlanda, războiul din Ucraina a dus la o creştere istorică a sprijinului în favoarea aderării la NATO, pentru a se proteja mai bine în faţa Rusiei. Potrivit celor mai recente sondaje, numărul finlandezilor care doresc aderarea ţării lor la NATO a depăşit trei sferturi din populaţie, triplându-se comparativ cu perioada de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina.
INTERVIURILE HotNews.ro