Sari direct la conținut

„Skyshield” European: 14 țări NATO, printre care și România, au convenit achiziționarea în comun de sisteme de apărare antiaeriană / Ce echipamente ar putea fi cumpărate

HotNews.ro
Sistemul de apărare antirachetă Arrow 3, Foto: AFP / AFP / Profimedia
Sistemul de apărare antirachetă Arrow 3, Foto: AFP / AFP / Profimedia

Germania și 13 țări NATO, printre care și România, au semnat joi o scrisoare de intenție pentru achiziționarea în comun de sisteme de apărare antiaeriană precum Arrow 3 și Patriot, transmite Reuters.

Ceremonia de semnare a avut loc la sediul NATO din Bruxelles. Țările participante sunt Germania, Marea Britanie, Slovacia, Norvegia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Finlanda, Lituania, Olanda, România și Slovenia.

„Prin această inițiativă, ne asumăm responsabilitatea comună pentru securitatea în Europa – prin reunirea resurselor noastre”, a declarat ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, în timpul unei ceremonii la sediul NATO din Bruxelles. Estonia nu a fost prezentă la eveniment, dar va face și ea parte din această inițiativă, denumită „European Sky Shield”.

Patriot, IRIS-T și Arrow

„Vom lucra cu celeritate la primele proiecte comune, achiziționarea în comun a unităților Patriot este unul dintre ele, precum și a sistemului modern IRIS-T”, a declarat ea reporterilor. IRIS-T este construit de compania germană de apărare Diehl.

Berlinul a livrat săptămâna aceasta Ucrainei primul din cele patru sisteme SLM IRIS-T, însă forțele armate germane Bundeswehr nu au ele însele acest sistem în inventar. În același timp, Berlinul dorește să își mărească numărul de unități Patriot pe care le deține.

În timp ce Patriot și IRIS-T acoperă nivelul mediu de apărare aeriană, țările vor discuta, de asemenea, despre achiziționarea de sisteme pentru nivelul superior, cum ar fi Arrow 3 produs de Israel Aerospace Industries (IAI), și sisteme cu rază scurtă de acțiune concepute pentru a proteja zone mai mici sau convoaie militare, de exemplu.

„Trebuie să umplem rapid aceste lacune, trăim vremuri amenințătoare, periculoase”, a declarat Lambrecht, care a mai semnalat că ar prefera să cumpere Arrow 3 pentru nivelul superior de apărare antiaeriană.

„Nu s-a luat încă nicio decizie, dar cred că (Arrow 3) ar fi sistemul potrivit,…că ar fi un sistem foarte bun pentru provocarea din Europa”, a precizat ea.

Proiectul a fost anunțat de Scholz în august

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un „plus de securitate pentru toată Europa”, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, în condițiile în care acestea sunt scumpe şi au o complexitate ridicată.

Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început.

Scutul Antiaerian European, refuzat de Franța și Polonia

El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Ideea unui sistem european comun de apărare antiaeriană a avut un ecou deosebit în rândul țărilor din Europa de Est, îngrijorate de amenințările lui Putin cu o nouă escaladare și cu utilizarea armelor nucleare, notează Euractiv.com.

Potrivit informațiilor din mai multe publicații europene, se pare că Scutul Antiaerian european va fi echipat cu sistemul de interceptare a rachetelor Arrow 3, proiectat și implementat inițial de Israel.

Arrow 3 este o rachetă antibalistică capabilă să intercepteze proiectilele cu rază lungă de acțiune și apoi să le neutralizeze de la o distanță sigură. Amplasarea unor astfel de baterii antirachetă în mai multe state ar putea permite o apărare mai completă și mai rentabilă a cerului european.

Cu toate acestea, Franța și Polonia au refuzat deja oferta lui Scholz.

În timp ce Polonia a declarat că va crea în schimb propriul sistem de apărare aeriană, Franța se bazează în mare măsură pe efectul de descurajare al propriului arsenal nuclear, în loc să opteze pentru sisteme convenționale de rachete antibalistice.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro